Criteriul National

Incisiv de Prahova, Incisiv de Dâmboviţa si Incisiv de Constanţa sunt gata de lansare, cu periodicitate săptămânală, şi în format print

Incisiv de Prahova, Incisiv de Dâmboviţa si Incisiv de Constanţa sunt gata de lansare, cu periodicitate săptămânală, şi în format print
mai 31
22:00 2020

(#YouGotTheAnswer – SELECTIE DE PE TERMENE.RO)

În primele zile după ce criza COVID-19 a ajuns în România, 60% dintre companii isi desfășurau activitate normală.
După 25 martie, peste 10.000 de companii cu întreaga arie a codurilor CAEN isi schimbasera situația deja vizibil:
???? 32% dintre companii aveau activitate normală,
???? 38% și-au redus în mod semnificativ activitatea (în proporție de peste 50%),
???? 30% și-au suspendat total activitatea,
Așadar, aproape 70% dintre companiile din România au fost impactate în mod semnificativ sau au fost obligate să oprească integral activitatea.
Care sunt industriile în care activează companiile care au considerat că au nevoie de certificatul de stare de urgență?

???? Industria comerțului (23% dintre companii)
???? Industria ho-re-ca,
???? Industria prelucrătoare,
???? Industria transporturilor (7% dintre companii)
Aproape 40% dintre companiile care au cerut certificat de stare de urgență sunt companii stabile, cu o vechime de peste 10 ani.
Deci, firmele care solicită CSU nu sunt neapărat cele care sunt în pericol. Din contră, companiile stabile, care preconizează că vor trece peste această criză, fiind interesate să profite de beneficiile acordate de acest certificat. Cel mai probabil ca să poată eșalona anumite plăți la nivel de chirii, de furnizori și așa mai departe.
Ce știm astăzi e că, de la începutul crizei, aproape 1,1 milioane de oameni au fost trimiși în șomaj tehnic sau au contractele de muncă suspendate în România. Cifrele reale sunt mai mari, deoarece se adauga muncitorii „la negru”.
In prezent, acestea au crescut semnificativ (n. n. – luna mai).
În prima zi în care certificatul de stare de urgență a fost disponibil pe site, au fost 3.000 de companii care l-au cerut. Apoi încă 3.200 de companii. În primele 2 zile am avut vârf, după care, de la zi la zi, numărul companiilor care au solicitat CSU a scăzut.
Astăzi sunt peste 25.000 de companii care au aplicat pentru obținerea certificatului.
În niciun caz nu putem trage concluzia că o companie care și-a luat certificatul de stare de urgență e în pericol să intre în insolvență.
Poate fi însă un bun indicator că această firmă e serioasă, e preocupată să-și pună lucrurile în ordine, face un management intern și are toate șansele să rămână pe picioare la finalul crizei.
Sa nu ne luam cu pandemia si sa uitam ABC-ul economic: lichiditățile sunt cele care îți țin firma în viață, iar cash flow-ul e ”diagnosticul” ei financiar. Altfel spus, cash flow-ul este mișcarea fondurilor din afacerea ta.
De obicei, firmele urmăresc fluxul de numerar săptămânal, lunar sau trimestrial. În esență, există două tipuri de fluxuri de numerar:
???? Fluxul de numerar pozitiv – apare atunci când numerarul care intră în afacerea ta este mai mare decât numerarul care iese din afacere.
???? Fluxul de numerar negativ – apare atunci când sumele de bani de plătit sunt mai mari decât numerarul de primit.
Dacă ne raportăm la cifrele anului 2018, disponibile pentru aproape toți solicitanții IMM Invest (mai puțin cei înființați ulterior), peste două din trei companii (aproximativ 68%) prezintă risc mediu spre foarte scăzut de insolvență.
Mihaela Mureșan, marketing strategist & brand architect at Brand Essence ne recomanda ce să NU facem acum în materie de marketing:
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Modul în care îți evaluezi produsul pe care îl vinzi ar trebui să fie complet onest, iar prețul trebuie să fie stabilit ținând cont de costurile reale, cu toate componentele sale. Evident că poți negocia marja de profit, dar stabilește clar o limită inferioară sub care să nu cobori. Altfel, efectele pe termen lung vor dăuna afacerii și imaginii pe care încerci să o construiești pentru compania ta și pentru produsele tale.
DOs & DON’Ts în marketing pe timp de criză
Ce să faceți
✔️ Ajutați dacă puteți
✔️ Nu forțați vânzarea, dar păstrați relația și, eventual, reprofilați-vă activitatea
✔️ Gândiți în termeni actuali, dar cu perspectivă
✔️ Reevaluați-vă modelul de business, căutați puncte tari și diferențiatori
✔️ Construiți un brand de încredere
✔️ Construiți pe noile comportamente, cele de acum și cele care cresc
✔️ Faceți ușor haz de necaz (dar fără să deveniți desueți): românul râde când îi este greu
Ce să nu faceți
❌ Nu forțați vânzarea pe domeniile perdante și nu irosiți bugete. Când consumul e scăzut pe fond de panică, niciun buget de marketing nu îl poate resuscita.
❌ Nu profitați de moment. Chiar dacă oamenii au acum nevoie de anumite produse, își vor aduce aminte că tu li le-ai vândut la suprapreț. Astfel de pete pe imagine se duc foarte greu sau deloc.
❌ Nu transmiteți panică în momentele de nesiguranță. Cine e echilibrat devine reper, pentru că oamenii au nevoie de repere, fie ele oameni sau branduri.
❌ Dacă vreți să faceți reduceri de preț pentru că nu vindeți sau măriri de preț pentru că vindeți, gândiți-vă de două ori. Modificările de preț afectează percepția de valoare asupra produsului.
Sa fim optimisti: Plajele si terasele se deschid de la 1 IUNIE !

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul