Criteriul National

Indignare în Bosnia şi Kosovo după acordarea Premiului Nobel pentru Literatură lui Peter Handke: Un admirator al lui Slobodan Milosevic şi un „negaţionist” – Cultura

Indignare în Bosnia şi Kosovo după acordarea Premiului Nobel pentru Literatură lui Peter Handke: Un admirator al lui Slobodan Milosevic şi un „negaţionist” – Cultura
octombrie 11
03:23 2019
Mai multe voci s-au făcut auzite joi în Bosnia şi în Kosovo denunţând acordarea premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 2019 austriacului Peter Handke, considerat un admirator al lui Slobodan Milosevic şi un „negaţionist” al crimelor din timpul războaielor din fosta Iugoslavie, informează AFP.

În 1996, la un an după încheierea conflictelor din Bosnia şi Croaţia, Peter Handke a publicat un pamflet care a stârnit controverse, „Dreptate pentru Serbia”.

De asemenea, el a condamnat cu tărie în 1999 bombardamentele occidentale asupra Serbiei pentru a-l forţa pe Slobodan Milosevic, liderul de la Belgrad în toată această perioadă, să-şi retragă trupele din Kosovo.

Peter Handke a participat în 2006 la înmormântarea lui Milosevic – decedat în închisoare, în aşteptarea procesului pentru crime de război şi împotriva umanităţii – „Lumea, aşa-numita lume ştie totul despre Iugoslavia, Serbia. Lumea, aşa-numita lume, ştie totul despre Slobodan Milosevic”, a declarat el, potrivit Agerpres.

În Serbia, ziarele au salutat acordarea Premiului Nobel pentru Literatură unui prieten al sârbilor, membru din 2012 al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Belgrad.

Premiul Nobel pentru Literatură 2018 a fost atribuit scriitoarei poloneze Olga Tokarczuk iar cel pentru 2019 austriacului Peter Handke, anunță AFP. Premiul a fost acordat pentru doi ani fiindcă în 2018 s-a renunțat la acordarea lui după ce Academia Suedeză a fost subiectul unui uriaș scandal.

Poloneza Olga Tokarczuk s-a născut în 1962, iar în 2018 a câștigat prestigiosul premiu Man Booker International Prize pentru romanul ”Flights”.

Austriacul Peter Handke are 78 de ani și între 1944 și 1948 a trăit în zona ocupată de sovietici a Berlinului de Est. Romanul său din 1971, A Sorrow Beyond Dreams, este despre viața mamei sale, o slovenă din regiunea Carintia, care s-a sinucis.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei