Criteriul National

Inelul de argint, una dintre cele mai îndrăgite bijuterii pentru femei din toate timpurile

Inelul de argint, una dintre cele mai îndrăgite bijuterii pentru femei din toate timpurile
decembrie 06
12:10 2017

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat să poarte felurite podoabe care, la început, erau făcute din scoici, iar ulterior au fost confecționate din diferite materiale sau metale prețioase, cu scopul de a aduce un plus de frumusețe înfățișării lor sau de a-și etala bunăstarea. De fapt, toate aceste podoabe nu sunt altceva decât bijuteriile care continuă să fie populare și în zilele noastre.

Iar principalele metale prețioase din care sunt confecționate bijuteriile rămân, încă din Antichitate, aurul și argintul.

Inelul – una dintre cele mai cunoscute și mai vechi bijuterii

Toată lumea adoră bijuteriile, în special femeile care au și de unde alege – inele, cercei, coliere, brățări, broșe și alte câte și mai câte. Toate sunt la fel de populare în întreaga lume iar reprezentantele sexului frumos par să nu se sature niciodată de purtarea lor!

Însă dintre toate, inelul are o simbolistică aparte, iar asta pentru că nu are doar rol estetic, ci și o semnificație deosebită, în cazul în care este vorba de o verighetă sau de un inel de logodnă. Iar această semnificație constă în uniunea a două destine pentru totdeauna.

Se spune că primele inele au fost folosite în anii 2500 î.Hr., iar una dintre cele mai frumoase interpretări ale înțelesului pe care îl poartă cercul inelului este aceea de simbol al iubirii eterne dat de conturul fără început și sfârșit al bijuteriei.

Iar folosirea argintului pentru conceperea inelelor are, de asemenea, o însemnătate romantică și spirituală, existând ideea că acest metal protejează și ajută la menținerea armoniei în cuplu.

De exemplu, în Italia Renascentistă, argintul era principalul metal folosit la confecţionarea inelelor, în special a celor de logodnă. Bijuteriile mai conțineau, pe lângă argint, și cupru şi sulfură de plumb, iar frumuseţea lor era dată de combinaţia metalului strălucitor cu negrul aliajului.

De asemenea, în Anglia secolului al XVII-lea, la fel ca şi în Franţa, în perioada de maximă înflorire a poeziei de dragoste, inelele de logodnă și verighetele erau confecționate din argint inscripţionat cu versuri romantice.

Unde găsim inele de argint online?

Astăzi, inelul de argint rămâne, în continuare, una dintre cele mai populare bijuterii din lume. În funcție de tendințe, poate fi incrustat cu diferite pietre și poate avea modele mai mult sau mai puțin extravagante. Una peste alta, paleta acestor bijuterii a ajuns atât de largă încât există câte un inel potrivit pentru orice gust, ocazie și ținută.

Ultimul model de inel de argint care mi-a atras atenția a fost unul în formă de floare confecționată manual din porțelan. Este vândut în exclusivitate, în România, de bijuteria online Ariki.ro și poate fi și asortat cu cercei și pandantiv pentru colier.

Finețea florilor care împodobesc aceste inele este absolut impresionantă, cum, de altfel, ideea de a purta o bijuterie de porțelan este originală și inedită. De aceea, mai mult ca sigur orice femeie s-ar bucura să aibă, în colecția ei, un astfel de inel.

Mai mult, pe site-ul Ariki.ro se găsesc numeroase alte bijuterii deosebite, majoritatea vândute în exclusivitate, la noi, și fiecare având o poveste frumoasă, care te va cuceri numaidecât!

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro