Criteriul National

INS: Economia a scăzut în primele 9 luni cu 5,1%. În toamnă, PIB-ul a avansat cu 5,6% față de trimestrul anterior – Finante & Banci

INS: Economia a scăzut în primele 9 luni cu 5,1%. În toamnă, PIB-ul a avansat cu 5,6% față de trimestrul anterior – Finante & Banci
noiembrie 13
10:18 2020

În primele 9 luni din acest an, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu perioada similară de anul trecut cu 5,1% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier, a transmis vineri INS. În toamna lui 2020 față de toamna trecută, contracția a fost de 6%.”Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns”, mai spune INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2020. Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2020 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II2020, publicată în comunicatul de presă nr. 364 din 9 octombrie 2020. Astfel, rezultatele trimestrului II 2020, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 88,1% la 87,8%

  • Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua,cât mai mult posibil,efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.

Comenzile noi din industrie. Institutul Național de Statistică (INS) acomunicat datele cu privire la evoluția comenzilor noi în industria prelucrătoare în septembrie și primele nouă luni ale anului curent. Datele indică redinamizarea comenzilor noi în industria prelucrătoare (după șase luni cu ritm anual negativ, pe fondul incidenței pandemiei), evoluția componentei bunuri de capital confirmând intrarea într-un nou ciclu economic. Astfel, conform INS comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut cu 14.2% an/an în septembrie(cel mai bun ritm din noiembrie 2018), după șase luni de declin (determinat de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent), arată un raport al BT. Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie2020comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 8.8% an/an, evoluție determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent. Comenzile de bunuri intermediare, bunuri de capital și bunuri de uz curent au scăzut cu ritmuri anuale de 7.8%, 10.5%, respectiv 11%. Se evidențiază însă majorarea comenzilor de bunuri de folosință îndelungată cu 20.8%an/an, evoluție susținută de mix-ul relaxat (fără precedent)de politici economiceîn implementare după incidența pandemiei. Cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare din perspectiva evoluției comenzilor noi în primele nouă luni din 2020 au fost: echipamenteelectrice (3% an/an), calculatoare, produse electronice și optice (3.9% an/an) și farmaceutică (4.6% an/an). La polul opus, cele mai severe ajustări ale comenzilor noi au fost înregistrate de ramurile:mașini, utilaje și echipamente (-11.4% an/an), produse textile (-16% an/an), metalurgică (-17.5% an/an), alte mijloace de transport (-20.8% an/an) și articole de îmbrăcăminte (-23.1% an/an).

producția industrială. În perioada ianuarie-septembrie 2020 producția industrială s-a ajustat cu 12.1% an/an, pe fondul incidenței pandemieiși consecințelor acestui șoc fără precedent.Această evoluție a fost determinată, în principal, de declinulînregistrat de ramura prelucrătoare, cu 13.4% an/an, dat fiind că incidența crizei sanitare a reprezentat unșoc pentru comerțul internațional.De asemenea, ramurile extractivă și energie & utilități au scăzut cu 10.7% an/an, respectiv 4.7% an/an în primele nouă luni din 2020. Analiza pe marile grupe industriale evidențiază declinul componentelorbunuri de uz curent și bunuri de capital curitmuri anuale de 10.1%, respectiv 20.8%. De asemenea, ramurile bunuri de folosință îndelungată și bunuri intermediare s-au ajustat cu 5.8% an/an, respectiv 8.3% an/an. Din perspectiva evoluției producției la nouă luni cele maidinamici ramuri ale industrieiprelucrătoareau fost: tutun (0.9% an/an), chimică (3.8% an/an) și farmaceutică (7.1% an/an). La polul opus, ramurile cu ajustările cele mai severe ale producției la nouă luniau fost: tăbăcirea șifinisarea pieilor,fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei,prepararea și vopsirea blănurilor(32.2% an/an), repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor(31.8% an/an) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (26.8% an/an).

Comerțul cu amănuntul. În perioada ianuarie-septembrie 2020 vânzările din comerțul cu amănuntul au crescut cu 1.7% an/an, evoluție susținutăde nivelul redus al costurilor reale de finanțareși majorarea veniturilor și influențată de contextul pandemic. Se evidențiază creșterea vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun cu 5.8% an/an.De asemenea, vânzările de produse nealimentare au consemnat un avans de 3.9% an/an, evidențiindu-se majorarea vânzărilor prin intermediul caselor de comenzi sau on-line cu 41.4% an/an.La polul opus, vânzările de carburanți în magazine specializate au scăzut cu 8.4% an/an în primele nouă luni din 2020, date fiind restricțiile de circulație introduse pentru contracararea pandemiei.

Creditarea. La nouă luni din 2020 soldul creditului neguvernamental total s-a majorat cu 5.2% an/an, dat fiind că incidența pandemiei a fost contrabalansată de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice. Se evidențiază creșterea creditului neguvernamental denominat în RON cu 7.5% an/an în medie: componentele populație și companii au urcat cu 12% an/an, respectiv 1.2% an/an.Totodată, soldul creditului neguvernamental în valută a consemnat un avans de 0.7% an/an la nouă luni: majorarea componentei companii cu 7.2% an/an a contrabalansat declinul înregistrat pe segmentul populație cu 8.5% an/an. În abordarea alternativă, creditul acordatpopulației a consemnat un avans de 3.9% ytd la 148.6 miliarde RON în primele nouă luni din 2020,pe fondul mix-ului relaxat de politici economice (nivelul redus al costurilor reale de finanțare, continuarea programului Prima Casă/Noua Casă și majorarea veniturilor). Totodată, creditarea companiilor a crescut cu 3.5% ytd la 128.9 miliarde RON la nouă luni, pe fondul lansării programului IMM Invest.La final de septembrie creditul în RON reprezenta 68.6% din totalul creditului neguvernamental, cea mai ridicată pondere din anii 1990

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul