Criteriul National

INS: La fiecare leu primit salariu de un bugetar, angajatul din privat lua 70 de bani – Finante & Banci

INS: La fiecare leu primit salariu de un bugetar, angajatul din privat lua 70 de bani – Finante & Banci
septembrie 21
09:35 2020

Salariul mediu net înregistrat la nivelul economiei naţionale în firmele cu cel puţin 10 salariaţi, în luna octombrie 2018, a fost 2769 lei/lună, crescând odată cu grupa de vârstă a salariaţilor, a transmis luni Institutul Național de Statistică în urma anchetei anuale pe care o desfășoară. Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare au fost realizate de salariaţii în vârstă de 55-64 ani (2836 lei/lună în expresie netă). Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se realizează din patru în patru ani, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul calendaristic. Cercetarea a fost implementată şi realizată pentru prima dată în anul 2002.

  • În întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi aparţinând sectorului public, câştigul salarial mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1208 lei/lună. În sectorul privat, câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă.
  • Cele mai mari diferenţe dintre salariile medii ale femeilor şi cele ale bărbaţilor au fost în cazul tinerilor (15-24 ani), femeile realizând cu 137 lei/lună mai puţin decât bărbaţii din această grupă de vârstă.
  • Dacă pe ansamblul economiei naţionale, salariile bărbaţilor au fost mai mari cu 64 lei faţă de cel al femeilor, diferenţa în expresie absolută se accentuează pe măsură ce creşte scala nivelului de educaţie (cu excepţia nivelului de educaţie post secundar, unde femeile au câştigat cu circa 250 lei/lună mai mult decât bărbaţii). Femeile cu studii universitare de ciclul I – licenţă au câştigat mai puţin decât bărbaţii din aceeaşi categorie cu 790 lei/lună, cele cu studii universitare de scurtă durată cu 697 lei/lună, cele cu studii universitare ciclul III – doctorat cu 557 lei/lună, iar cele cu studii universitare ciclul II – master, cu 420 lei/lună.
  • Cei care au educație superioară au avut salarii mai mari de circa 2,5 ori decât cei cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât cei cu nivel mediu de educaţie.
  • Bărbaţii au câştigat mai mult decât femeile în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari depăşiri ale câştigului salarial mediu brut lunar înregistrându-se astfel: +43,3% în intermedieri financiare şi asigurări, +31,1% în alte activităţi de servicii, +28,5% în industria prelucrătoare, +25,2% în informaţii şi comunicaţii, respectiv +19,0% în comerţ. În schimb, femeilor le-au revenit câştiguri salariale medii brute lunare superioare bărbaţilor în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+21,6%), construcţii (+17,1%), transport şi depozitare (+3,7%), respectiv în industria extractivă (+2,3%).
Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se realizează din patru în patru ani, ca o cercetare statistică selectivă în întreprinderi, având ca perioade de referinţă luna octombrie şi anul calendaristic. Cercetarea a fost implementată şi realizată pentru prima dată în anul 2002.

Obiectivul principal al anchetei l-a constituit asigurarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi, câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale, timpul de lucru. Indicatorii obţinuţi din anchetă sunt disponibili în diferite forme de agregare, după caracteristici demo-socio-economice: sexe, grupe de vârstă, activităţi economice, clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe majore de ocupaţii, niveluri de educaţie, vechime în întreprindere, durată şi tipuri ale programului de lucru.

Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr.530/1999 privind statisticile structurii câştigului şi costului forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr.1738/2005 de amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr.1916/2000 cu privire la definiţiile şi formatul de transmitere a datelor referitoare la structura câştigurilor salariale.

Ancheta s-a adresat întreprinderilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi, cele cu 250 salariaţi şi peste fiind cuprinse exhaustiv în cercetare. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) au fost cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale s-au cules pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (cca. 820 de unităţi).

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul