Criteriul National

Interioare care aduc starea de bine – sfarsitul minimalismului? Maximalism pentru o stare de spirit mai buna – unde se indreapta amenajarile interioare?

Interioare care aduc starea de bine – sfarsitul minimalismului? Maximalism pentru o stare de spirit mai buna – unde se indreapta amenajarile interioare?
aprilie 19
20:16 2021

Cel mai viral mesaj din august 2020 de pe platforma Twitter este Oamenii au nevoie acum doar de încăperi luxuriante, cu podele din lemn masiv, piese de artă și canapele verzi din catifea. Iar acesta anunță decăderea minimalismului și renașterea unui maximalism care ne ancorează în starea de bine.

Una dintre teoreticienele maximalismului, Diana Budds, spune despre minimalism că e greu de suportat, pentru că locuințele minimaliste nu dau niciun semn de viață. Iar în toiul unei pandemii care durează de mai bine de un an, avem nevoie de viață în casele noastre. Cu rădăcini în începuturile lui 1900, maximalismul vine ca un manual al mai multului: mai multă culoare, mai multă vibrație, mai multă viață. Iar cu un astfel de manual, reușim să dăm tonul în casele noastre, transformându-le cu adevărat în povești.

2021 e anul în care sintagma fiecare casă are o poveste a murit, iar ce i-a luat locul este fiecare casă este o poveste. Indiferent dacă vorbim de living, bucătărie, birou sau amenajare curte, maximalismul vine ca un stil potrivit oricărei încăperi suficient de bold încât să-i reziste. În maximalism, fiecare piesă e gata să defileze – fiecare dulap, carte, covor, draperie sau operă de artă are personalitate de sine stătătoare și arată ca și cum e gata să defileze în fața întregii lumi. Ancorat în expresivitate și în franțuzescul je ne sais quoi, maximalismul e despre a avea mai mult și despre a simți mai mult, dar și mai bine.

Sfârșitul minimalismului

Adorat de oameni din întreaga lume, minimalismul suferă o decădere acerbă în perioada pandemică; în minimalism, deții mai puțin, ceea ce înseamnă că ai mai mult spațiu de gândit, iar asta nu e mereu un lucru bun – pereții goi, albul dominant, lipsa oricărui semn de viață le dă voie gândurilor tale mai puțin bune să iasă la joacă. Lipsa unor ancore care să îți mențină mintea ocupată duce la întrebări existențiale care ne accentuează tristețea – în pandemie, minimalismul ne face deprimați. Golul din casă egalează un gol interior, iar într-o perioadă în care suntem epuizați și deprimați, avem nevoie de mai mult de atât, așa că more is more.

Arta mai multului

“Maximalism înseamnă libertate, adică libertatea de a mixa elemente sau texturi contrastante, culori puternice, de a introduce în decor obiecte personale și de a le expune într-un mod creativ pentru a crea emoție. Persoanele care aleg un astfel de stil refuză să se încadreze în tiparele impuse, deoarece mai presus de orice iubesc să se simtă liberi. Stilul maximalist împărtășește o temă comună cu stilul boho: excesul perfect echilibrat.”

– Octav Roman, arhitect studio de design Creativ Interior

Neconvențional, atipic, caracterizat de lux și abundență, maximalismul cucerește prin bogăția detaliului și a culorii, fiind un stil cu personalitate de sine stătătoare. Caracterizat de grandoare, decorațiuni ample, contraste, forme opulente și accente vibrante, maximalismul generează confort și stare de bine, pentru că apare ca o barieră de protecție – într-o lume incertă și gri, să fii protejat în propria casă e un lux necesar.

Reguli sau absența lor

Minimalismul e fundamentat pe reguli – albul dominant, mobilierul simplu, liniile clare. La polul opus, maximalismul le distruge – neașteptatul e singura coordonată de care maximaliștii țin cont. Orice obiect care te face să te simți într-un anume fel e mai mult decât binevenit într-un spațiu maximalist. Cum amenajezi un living maximalist? Sau cum amenajezi o bucatarie open space în stil maximalist, care e rețeta? În câteva cuvinte, în maximalism, nimic, niciodată nu e suficient – mereu e loc de mai bine. De mai mult – mai multă culoare, mai multe cărți, mai mult mobilier opulent. Culorile țipătoare și abundența în decor și detalii transformă maximalismul într-un stil creativ și visător, care transformă spațiul într-unul confortabil întocmai prin arta mai multului.

Un stil curajos, caracterizat de abundență, maximalismul vine ca o ancoră necesară într-un an pandemic – pereții albi și lipsa decorațiunilor nu mai trasează coordonatele într-un an în care suntem goi pe interior.

Departe de cei dragi, deconectați de la normalitatea din trecut, less is more nu mai e un principiu după care să ne ghidăm. Dacă până acum trăiam mai bine cu mai puțin, o pandemie ne-a făcut să recunoaștem că avem nevoie de mai mult: mai multă culoare, mai multe decorațiuni și mai multe texturi, ca să fim mai bine.

More is always more, pentru că un spațiu bogat e un spațiu care ne protejează și care nu dă voie gândurilor deprimante să iasă la joacă. Iar când vine vorba de design interior post-pandemic, arta mai multului vine ca un lux necesar pentru stare de bine desăvârșită.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Antonio

Antonio

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul