Criteriul National

Interviu în exclusivitate cu deja consacratul solist de muzică populară Marius Cristel Marin!

Interviu în exclusivitate cu deja consacratul solist de muzică populară Marius Cristel Marin!
aprilie 11
14:56 2016

 

 

a1

 

Un om cu charismă, elegant, amabil şi plin de voie bună. L-am abordat cu îndrăzneală pe acest artist dobrogean şi am descoperit în cele 30 de minute ale interviului un adevărat gentelman.

Dincolo de muncă,de talentul uriaș expus , cine este de fapt Marius Cristel Marin?

Aş spune că sunt un om obişnuit, normal, un dobrogean autentic, lucru cu care mă şi mândresc. Sunt născut în comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa. Sunt absolvent al Facultăţii de Istorie-Teologie şi al unui Master pe comunicare teologică în cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa.În prezent sunt profesor titular la un liceu al acestui oraş istoric şi romantic-Tomisul actual!

 

Cum ați descoperit această vocație de a cânta?

Am cântat de când mă ştiu- de la şcoala generală cântam de fiecare dată la serbări, apoi în formaţia liceului în armată…

 a2

A fost pur şi simplu o chestiune de alegere sau ați ştiut de la bun început că muzica face parte din universul dumneavoastră interior?

Nu, nu a fost o chestiune de alegere în a cânta sau a face altceva. Efectiv eu asta am simţit că trebuie să fac, cu toată opoziţia părinţilor şi asta fac de 32 de ani.

 

Cunoscând faptul că interpretați muzica popular la un înalt nivel, aș dori să vă întreb care sunt primele  amintiri legate de începutul carierei dumneavoastră?

Sincer, nu ştiu dacă ceea ce fac este chiar la un nivel atât de înalt precum aţi amintit, întotdeauna am fost un om modest şi am lăsat la aprecierea ascultătorilor, a iubitorilor de cântec popular, a publicului spectator şi mai ales a specialiştilor adevăraţi în domeniu şi nu a colegilor.

Desigur că primele amintiri sunt legate de spectacolele mele de debut, de pe scena Casei de Cultură s Sindicatelor din Constanţa, începând cu anul 1984, atunci când am devenit solist-vocal al Ansamblului de tineret ” Cununa Dobrogei ” al Casei de Cultură ca şi colaborator al Ansamblului profesionist ” Brâuleţul ” din Constanţa.

 

Cine a fost modelul dumneavoastră? Dar cine continuî să vă însuflețească prestațiile  artistice ?

Vă mărturisesc sincer şi nu pot spune că am avut un anume solist-vocal  ca model. Pot să amintesc cu mare drag pe cea care am apreciat-o cel mai mult pentru ceea ce a făcut pentru cântecul nostru de la malul mării-pe Elena Roizen, cea mai strălucitoare stea dintre toate stelele cântecului dobrogean.

a3

Cine sau ce anume v-a inspirat şi cine continuă să fie pentru dumneavoastră idealul în ceea ce vă reprezintă ca și muzică populară?

 

Sursa de inspiraţie pentru mine o reprezintă satul şi ţăranul nostru român, un adevărat model şi autentic filozof.Nu întâmplător am creat şi înregistrat recent cu Orchestra populară Radio-Bucureşti o melodie legată de satul în care m-am  născut şi am crescut- Ion Corvin.

De asemenea,cunoscând amănuntul că abordați diferite dansuri muzicale de pe tot cuprinsul țării în materie de folclor îmi permit să vă întreb ,de care anume vă simțiți mai aproape sufletește?

Mă simt apropiat de dansurile noastre dobrogene precum Păpuşile, Fedeleşul, Şchioapa, Tropoţelul cât şi altele, dansuri ce le-am ascultat adesea la Hora satului, ce se ţinea în centrul comunei în urmă cu ceva ani.

a4

 În general, ce apreciați cel mai mult la o prestație artistic al vreunui partener de scenă, fie el artist,instrumentist, actor,entertainer etc?

Aş enumera câteva calităţi ce cu siguranţă au impact precum : interpretarea vocală, ținuta scenică, autenticitatea cântecului dar şi a costumului popular dacă e cazul, timbrul vocal iar dacă este vorba de un partener de scenă aş adăuga şi calitatea umană, care pe zi ce trece se deteriorează , din păcate…

 

 

 Cu ce premii, distincţii şi colaborări vă puteţi lăuda până în prezent ?

Mă pot mândri cu numeroase premii obţinute şi de care mă leagă amintiri aparte, frumoase.De exemplul, Premiul Întâi al Festivalului Concurs Dan Moisescu din 1997, Constanţa, Premiul al Treilea la Festivalul- Concurs  ” Steaua Litoralului ” din 1988, Premiul al Patrulea la ” Cântarea României ” din Bucureşti din 1987, Premiul de Popularitate de la Galaţi, 1987, Premiul tinereţii Festivalului Concurs  ” Argeşule, plai de dor ” de la Câmpulung Muscel din 1985, Premiul de Excelenţă- Gala cântecului popular ETNO TV 2012 etc

Colaborări au fost realizate de ansambluri precum Brâuleţul, Doina Gorjului, ” Lăutarii „-Chişinău, Orchestra Radio Bucureşti.

Dintre dirijori aş aminti aici pe Maestrul Gheorghe Parnica, Ion Budişteanu, Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, Adrian Grigoraş

 

a7

Sunteți de acord cu ideea conform căreia vocile româneşti se aud mai bine și sunt prețuite mai bine în străinătate?

Nu, categoric nu sunt de acord. Cred că cea mai mare mulţumire a unui interpret este să evolueze pe scenă în ţară, acolo unde este cunoscut, iubit, apreciat şi nu neapărat peste hotare.

 

 

  Care vă sunt temerile cu care vă confruntaţi? Dar fericirile şi provocările?

Nu cred că am ceva de care să mă speri sau să mă confrunt. Este loc pentru toată lumea pe scenă, acum depinde de fiecare dacă are sau nu ceva de spus în cântecul său. Publicul spectator este marele critic, el este cel care cere şi apreciază pentru ceea ce realizăm. Tot ceea ce-mi doresc este să mă ţină glasul să pot cânta mulţi ani de acum încolo, să pot aduce iubitorilor de folclor cântecele minunate de pe acest frumos meleag dintre Dunăre şi Mare.

a6

Cum reușiți să abordați un repertoriu nou într-un anumit timp dat și care e modalitatea dumneavoastră de a-l asimila?

Pe lângă melodiile dobrogene pe care le am în repertoriul propriu, de când mă ştiu am încercat să abordez cântece şi din alte zone ale ţării. Sunt român şi consider că e bine să am în repertoriul meu şi cântece din alte zone ale  etnofolclorice ale ţării noastre. Desigur că nu accept orice cântec, orice melodie. Sunt şi mă condider destul de pretenţios în selectarea lor, deoarece din propriul meu punct de vedere trebuie să se ţină cont de aspectul melodic ce trebuie să fie plăcut şi desigur şi de un mesaj anume de a fi transmis şi asimilat de către cei ce ascultă acest gen.

Dacă ascult o melodie şi după două trei zile o fredonez, înseamnă că mi- a plăcut şi o voi interpreta cu uşurinţă şi deosebit drag, deoarece nu o mai pot uita. Dacă nu, atunci pentru mine acea melodie nu a avut niciun fel de valoare  şi automat nu o pot include.

 

a8Îmi puteți exemplifica unul dintre lucrurile cel mai frumoase din viaţa dumneavoastră de artist ?

În cei 32 de ani de activitate artistică pot spune că am avut multe, chiar foarte multe momente frumoase. Pentru mine însă cel mai important şi mai frumos lucru este atunci când simţi că eşti apreciat pentru ceea ce faci. Bineînţeles că satisfacţiile meseriei sunt şi recompensele pe care le acordă publicul, atunci când oamenii te aplaudă la scenă deschisă, te cheamă încă şi încă o dată. Mărturisesc faptul că atunci se întâmplă unele dintre cele mai frumoase momente.

De asemenea au fost momente speciale şi frumoase şi atunci când, ori de câte ori am obţinut vreun premiu, atunci când am înregistrat şi am lansat primul meu album „Bate vântul dinspre mare”.Îmi aduc aminte cu emoţie şi plăcere şi de momentul în care am fost invitat la Sala Palatului în Bucureşti la  ” Gala cântecului popular de ETNO TV „.

Dacă vreţi totuşi să amintesc, să punctez un moment într-adevăr frumos şi diferit de celelalte e acela  în care m-am  întâlnit într-o zi cu o fostă elevă care m-a invitat să-i cânt la nuntă spunându-mi că a fost cerută în căsătorie de soţul ei pe o melodie din repertoriul meu. Cred că vă puteţi imagina ce am simţit în acele momente…Evident, niciodată nu pot uita acele clipe, acele momente ce mi-au bucurat atât inima cât şi sufletul.

a10De asemenea,fără a vă chestiona cu privire la trăirile,la emoţiile artistice necesare,cum anume vă imaginați lumea şi atunci când participați la evenimentele proprii sau la cele la care sunteți invitat?

Când sunt pe scenă, totul în faţa mea pare a fi desprins parcă dintr-un tablou, dintr-o grădină edenică, acolo de unde oamenii sunt buni, cu o gândire pozitivă. Mai mult decât am dorit să subliniez este faptul că toți cei prezenţi, indiferent de împrejurare, te privesc ca pe o făptură ireală, ca pe un model. La tot pasul încerc să ţin cont de cuvintele Sfântului Macarie Egipteanul- ” Cuvântul bun şi pe cei răi îi face buni „

 

 Care sunt proiectele dumneavoastră curente?

În ce priveşte proiectele curente intenţionez să realizez  un nou material discografic, evident cu melodii dobrogene proprii dar şi un CD cu un buchet de bijuterii folclorice dobrogene, interpretate de colegi ce au lăsat scris multe pagini de aur în istoria folclorului românesc.

a11

 Pe final, aş dori, dacă se poate să adresați câteva gânduri cititorilor noştri…

Înainte de toate aş vrea să vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi pentru noi, pentru cei ce slujesc cântecul popular şi nu numai. Iar pentru cei ce îndrăgesc acest gen de muzică şi desigur pentru cititorii dumenavoastră, ai acestui ziar deosebit le doresc să fie mai buni, să fie sănătoşi, vrednici şi voioşi iar Lumina Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos să-i găsească în pace şi linişte.

Mulţumindu-vă pentru amabilitate,pot să vă asigur de toată atenţia şi deschiderea ziarului nostru Criteriul Naţional deoarece ne- am propus să promovăm adevăratele valori artistice şi culturale, cu atât mai mult cu cât dumneavoastră, stimate domnule Marius Cristel Marin sunteți genul de persoană inteligentă,agreabilă şi bine ancorată în realitate.

De asemenea, aşa cum pozele au acea capacitate de a se reflecta şi de a releva frumuseţea interioară cât şi profunzimea dumneavoastră, mă simt bucuros și onorat de a vă fi intervievat și a afla câte ceva despre artistul,omul talentat și dedicat muzicii populare la cel mai înalt nivel.

 

Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro