Criteriul National

Investițiile în cercetare-dezvoltare, o cale de ieșire din criza generată de COVID-19. Cum se poziționează România? – Opinia specialistilor Deloitte

Investițiile în cercetare-dezvoltare, o cale de ieșire din criza generată de COVID-19. Cum se poziționează România? – Opinia specialistilor Deloitte
august 10
11:51 2020
​​În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se concentrează pe stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute, pe de o parte, la rezolvarea situației medicale (medicamente, vaccinuri, aparatură performantă) și, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita efectele restricțiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă, reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulți contribuabili.

Multe țări europene tratează cu prioritate domeniul cercetării-dezvoltării prin atragerea de fonduri europene. Spre exemplu, Franța alocă cinci miliarde de euro, sumă cofinanțată din surse europene, pentru stimularea activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul medical, cum ar fi dezvoltarea unui vaccin, medicamente sau echipamente medicale menite să contracareze efectele virusului SARS- CoV-2. Aceste fonduri urmează să fie acordate prin mai multe tipuri de scheme de finanțare, inclusiv sub forma unor facilități fiscale.

De asemenea, Germania, care a implementat recent facilități fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării, a anunțat că majorează pragul valoric anual al cheltuielilor eligibile de la două la patru milioane de euro, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2020, ceea ce poate aduce un beneficiu companiilor de până la un milion de euro anual.

De ce trenează accesarea facilităților fiscale în România?

În România, sintagma „cercetare-dezvoltare” este menționată frecvent în Planul Național de Investiții și Relansare Economică publicat recent de guvern, în diferite contexte, fie legat de creșterea PIB-ului, de îmbunătățirea digitalizării la nivelul administrației și economiei, de creșterea competitivității în lupta cu virusul SARS-CoV-2 și multe altele. Pe de altă parte, facilitățile fiscale în vigoare de mulți ani nu sunt accesate suficient din cauza dificultăților practice în aplicare. Facilitățile constau în deduceri suplimentare ale costurilor sau scutire de impozit pe profit, cât și în scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează pe proiecte de cercetare-dezvoltare.

În rândul celor interesați să aplice pentru aceste facilități a existat, încă de la început, temerea că autoritățile fiscale nu vor recunoaște investițiile respective ca având natura de activități de cercetare – dezvoltare. Această temere era justificată prin faptul că nu exista un mecanism pentru validarea eligibilității acestor activități (care să confirme că investițiile pentru care se aplică facilitatea se încadrează în activitatea de cercetare-dezvoltare), mecanism care a fost implementat în mai 2019, prin intermediul unui Registrul al Experților. Însă, chiar dacă a trecut mai bine de un an de la constituirea acestui registru, utilizarea lui rămâne una modestă, poate și pentru că nu este clar cum poate fi accesat și, mai ales, cum poate fi ales expertul pentru validarea investiției.

De aceea, acest registru trebuie popularizat în rândul contribuabililor, ca modalitate de validare a aplicării unor facilități fiscale destul de atrăgătoare. Activitatea experților tehnici se derulează pe baza unei metodologii internaționale emise de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (Manualul Frascati 2015), iar prin colaborarea cu experții fiscali, facilitățile pot fi aplicate în mod corect și eficient, astfel încât contribuabilii să poată beneficia de ele.

Material de opinie de Corina Simion, Manager Taxe Directe, și Alexandra Preda, Consultant Taxe Directe, Deloitte România

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații | Deloitte Legal actualizează în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul