Criteriul National

Cateva lucruri interesante despre istoria betonului

Cateva lucruri interesante despre istoria betonului
ianuarie 04
10:23 2019

Nu exista nicio indoiala ca cimentul si tehnologia folosita in aceasta industrie au parcurs un drum lung de la descoperirea si dezvoltarea sa pana in prezent. De la marile piramide din Giza si pana la senzorii inteligenti ce testeaza temperatura sau maturitatea cimentului, istoria cimentului cuprinde evenimente si descoperi notabile si interesante.

Cele mai vechi inregistrari ale unor structuri din beton dateaza din anul 6500 i.H. si apartin unor comercianti Navateea din regiunile Siria si Iordania. Ei au construit pardoseli din beton, structuri de locuit si cisterne subterane.

In anul 3000 i.H., egiptenii au folosit noroi amestecat cu paie pentru a forma caramizi uscate si compacte. Au folosit, de asemenea, mortar de ghips si mortar de var in interiorul piramidelor. La construirea marii piramide din Giza s-a folosit aproximativ 500.000 de tone de mortar. O forma pentru ciment a fost, de asemenea, folosita pentru a construi Marele Zid Chinezesc tot in aceasta perioada.

In anul 600 i.H., desi romanii antici nu au fost primii care au creat betonul, eu au fost primii care au folosit acest material pe scara larga. Pana in anul 200 i.H., romanii au implementat cu succes utilizarea betonului in majoritatea constructiilor ridicate de ei. Au folosit un amestec de cenusa vulcanica, var si apa de mare pentru a forma amestecul; au turnat apoi acest amestec in forme de lemn care, odata intarite, au fost stivuite precum caramizile. Dupa mai bine de 2000 de ani, structurile de beton romane au rezistat datorita ingredientelor ce au conlucrat cu chimia naturala a Pamantului.

In timpul Evului Mediu, tehnologia fabricarii betonului a facut cativa pasi inapoi. Dupa caderea Imperiului Roman in anul 476 d.H., tehnica de realizare a cimentului a fost pierduta pana cand manuscrisele ce descriu aceasta tehnica au fost regasite in anul 1414. Acest lucru a reaprins interesul pentru constructiile cu beton.

Abia in anul 1793 tehnologia a facut un salt mare cand John Smeaton a descoperit o metoda mai moderna pentru producerea de var hidraulic pentru ciment. El a folosit acest material pentru reconstructia istorica a Farului Eddystone din Cornwall, Anglia.

In anul 1824, Joseph Aspdin a inventat cimentul Portland prin arderea cretei murdare si a lutului pana la eliminarea dioxidului de carbon. Aspdin a numit acest tip de ciment dupa pietrele de constructie de inalta calitate excavate in Portland, Anglia.

In secolul al XIX-lea, betonul a fost folosit in principal la construirea cladirilor industriale. Prima utilizare pe scara larga a cimentului Portland in constructia de locuinte s-a inregistrat in Anglia si Franta intre anii 1850 si 1880 de catre Francois Coignet, care a adaugat tije de otel pentru a impiedica daramarea zidurilor exterioare.

Pana la inceputul secolului al XX-lea, betonul a fost amestecat pe santier si transportat de la mixerul de ciment la cofraje cu ajutorul unor roabe, sau in galeti ridicate cu macarale. Acest lucru necesita mult timp si forta de munca.

In anul 1927, inginerii germani Max Giese si Fritz Hull au venit cu ideea de a pompa beton prin tevi. Ei au pompat beton la o inaltime de 38 de metri si pe o distanta de 120 de metri. La scurt timp dupa aceea, o pompa de beton a fost patentata in Olanda in anul 1932 de catre Jacob Cornelius Kweimn (Jacobus Cornelius Kooijman). Acest brevet a incorporat brevetul german al dezvoltatorului anterior.

Proiectantii pompelor de beton se confrunta cu multe provocari, deoarece betonul este greu, vascos, abraziv, contine bucati de roca tare si se solidifica daca nu este mentinut in miscare.

De obicei, sunt folosite pompele de beton cu piston, deoarece pot produce sute de atmosfere de presiune. Astfel de pompe in forma de piston pot impinge cilindrii cu amestecuri de beton heterogen (agregat + ciment).

Si totusi, chiar si acum, in aceasta jungla de beton a secolului 21, ar putea exista modalitati de a imbunatati acest material de constructie renumit.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Stefan

Stefan

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Pericolul autocrației din Europa - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Motto ”Democraţia este nonautocraţie, contrariul perfect al autocraţiei. Aceasta înseamnă că democraţia denotă un sistem politic caracterizat prin refuzul puterii personalizate, a puterii asupra cetăţenilor. Puterea nu este «proprietatea» nimănui. Aşadar, conducătorii vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere, neîngrădite, de către cei care urmează să fie conduşi. Cu alte cuvinte, oricând puterea celorlalţi de a desemna pe cineva este contrafăcută sau anihilată pentru că dezacordul este zădărnicit ori nu ni se oferă alternative – democraţia este ucisă chiar când începe să funcţioneze.”

definiţie de Giovanni Sartori

Recursul emoțional al tuturor teoriilor conspirației reziduale, care se multiplică și iau amploare duce la instabilitate. Totul se metamorfozează, iar formele de impunere, de guvernare își pierd din atribuțiile esențiale. Mecanismul este unul atent monitorizat , dar pretutindeni au apărut chiar unii ce se erijează în „specialiști” care, foarte bine și temeinic pregatiți au drept obiectiv propagarea acestor forme autoritare de impunere a sclaviei postmoderniste în ”adevăruri indubitabile” care se află și nu se elimină decât până la următoarea formă. De fapt, fără să ne mai ferim de cuvinte, tot acest angrenaj face parte din proiectul denumit The New Order, despre care se cunosc foarte puține aspecte.

Mecanismul presupune un efort corelat, susținut, pe deplin integrat în structurile fiecăruia dintre noi, îndeosebi în cele psiho-somatice, în care acești „apologeți ai Noii Ordini” fac eforturi susținute și doresc să-i acceptăm cu toate idiosincraziile lor.
Totuși, dacă de la naștere am primit de la Dumnezeu daruri și haruri precum inteligența, intuiția, analiza, comparația,evaluarea etc ca metode chiar și gradul de receptivitate al nostru poate să ne dea semnale puternice. O importanță aparte, din stadiul de zvon până la cel de informație pe deplin asumată, conștientizată și reverificată ne revine pe deplin, ad integram.Totul se poate lumina, se poate limpezi, numai cercetând cu atenție, argumentând sau identificând cauzele și mai apoi, descoperind chiar ” firul roșu”, în toată splendoarea și eficacitatea, simplitatea sa.

Din capul locului vă spun că nu am pretenția că le-aș fi descoperit recent sau discutat în premieră. Suma totală de elemente care alcătuiesc acest tablou aflat mereu în mișcare poate surprinde pe absolut oricine. Însă, nu fac apologia vreunei direcții sau regimuri (de orice natură),ci, doresc doar să vă semnalez pericolele mascate foarte bine de către „înalta clasă” care are scopul bine conturat de a ne îngrozi și a ne asupri în continuu.

În cele ce urmează, urmând „politica pașilor mărunți” am să vă expun, câte ceva din trend-ul general, pe deplin meschin al actualei cât și viitoarei configurații a ceea ce denumim a fi construcție cu caracter politic, guvernamental.
Toate acestea se petrec chiar sub ochii noștri, ai tuturor celor care viețuim pe aceste meleaguri. Sumă de evenimente necesită o tratare mult mai amplă, chiar mai serioasă, dar din lipsă de timp ,energie și spațiu,voi încerca să rezum sau să realizez un fel de frescă, fără a avea la dispoziție vreo culoare sau opinie vehiculată, interpretată sau răstălmăcită.…...

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu