Criteriul National

Istoria sticlei. Cine a inventat si cand a fost descoperita sticla

Istoria sticlei. Cine a inventat si cand a fost descoperita sticla
iunie 10
11:02 2020

Oamenii au folosit sticla naturala, in special obsidian (sticla vulcanica) inainte sa invete cum sa faca sticla. Obsidianul a fost folosit pentru productia de cutite, varfuri de sageata, bijuterii si bani.

Vechiul istoric roman Pliniu a sugerat ca, comerciantii fenicieni au facut primul pahar in regiunea Siriei in jurul anului 5000 BC. Insa, conform dovezilor arheologice, primul om care a fabricat sticla a fost in Mesopotamia de Est si in Egipt in jurul anului 3500 BC, iar primele vase de sticla au fost facute in aproximativ 1500 BC in Egipt si Mesopotamia. Pentru urmatorii 300 de ani, industria sticlei a crescut rapid si apoi a scazut. In Mesopotamia a fost reinviata in 700 BC si in Egipt in anii 500 i.Hr. Pentru urmatorii 500 de ani, Egiptul, Siria si celelalte tari de-a lungul coastei de est a Marii Mediterane au fost centre pentru fabricarea sticlei.

La inceput a fost foarte greu si lent pentru fabricarea sticlei. Cuptoarele de topire a sticlei erau mici, iar caldura pe care o produceau nu era suficienta pentru a topi sticla. Dar in secolul I i.Hr., mesterii sirieni au inventat teava de suflare. Aceasta descoperire revolutionara a facut productia de sticla mai usoara, mai rapida si mai ieftina. Productia de sticla a inflorit in Imperiul Roman si s-a raspandit din Italia in toate tarile aflate sub stapanirea sa. In anul 1000 d.Hr., orasul egiptean Alexandria a fost cel mai important centru de fabricare a sticlei. In intreaga Europa, arta miraculoasa de a face vitralii in biserici si catedrale de pe continent a atins inaltimea in cele mai fine ferestre ale catedralei Chartres si Canterbury produse in secolele XIII si XIV.

Istoria sticlei

Primul geam cunoscut oamenilor din epoca de piatra, care a fost folosit pentru fabricarea armelor si obiectelor decorate, a fost obsidianul, sticla vulcanica neagra. Cel mai cunoscut geam fabricat de om dateaza din jurul anului 3500 BC, cu descoperiri in Egipt si Mesopotamia de Est. Descoperirea sticlei in jurul secolului I i.Hr. a fost o descoperire majora in producerea sticlei.

Inventia sticlei

Sticla a fost fabricata pentru prima data in lumea antica, dar nu se stiu prea multe despre primele eforturi ale omului de a face sticla. Amulete si perle solide au fost facute in Mesopotamia pana la 2500 BC. Ulterior, fabricarea sticlei a fost dezvoltata in Egipt in jurul anului 1500 BC.

Fabricarea sticlei

V-ati intrebat vreodata cum se face sticla? Care sunt ingredientele sticlei? Cate tipuri de sticla ex…

Citeste in continuare aici

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul