Criteriul National

Istoria vibratorului, între legenda cu albine a Cleopatrei și tratarea femeilor de isterie

Istoria vibratorului, între legenda cu albine a Cleopatrei și tratarea femeilor de isterie
septembrie 05
12:11 2017

Vibratorul este, probabil, cea mai vândută jucărie sexuală din lume, fiind folosit, în ziua de astăzi, de femei și bărbați din toată lumea. Se găsește, în sex shop-uri, într-o multitudine de forme, dimensiuni și culori, iar, în urmă cu câțiva ani, încasările obținute la nivel global din vânzarea vibratoarelor erau duble față de cele obținute din vânzarea prezervativelor.

Probabil vă gândiți că prețul unui vibrator este mult mai mare decât cel al unui prezervativ, însă nu uitați să luați în calcul faptul că jucăriile sexuale nu sunt de unică folosință, în timp ce protecția trebuie cumpărată de fiecare dată.

Revenind, vibratorul nu este doar cea mai vândută jucărie care oferă plăceri în momentele intime, ci este și cea mai veche.

Legenda vibratorului folosit de Cleopatra

Există o legendă care spune că vibratorul ar fi fost inventat tocmai de frumoasa regină a Egiptului, cunoscută pentru sexualitatea pe care o deborda.

Potrivit acesteia, Cleopatra ar fi folosit pentru autosatisfacere coaja lemnoasă a unui fruct lunguieț, asemănător dovlecelului sau tărtăcuței, pe care ar fi umplut-o cu albine furioase.

Rațiunea acestei idei consta în faptul că albinele, agitându-se, ar fi produs un fel de vibrație care să ajute la atingerea orgasmului.

Inventat pentru a-i scuti pe medici de aplicarea tratamentului prescris femeilor pentru isterie

O altă poveste spune că vibratorul s-a născut în toiul epocii victoriene a Marii Britanii, o epocă destul de pudică, de altfel.

În acele vremuri exista o boală numită „isteria feminină”, iar aceasta reprezenta cel mai comun diagnostic pus de medici doamnelor și domnișoarelor. De fapt, era vorba despre „porniri” sexuale ale femeilor, pe care doctorii de pe atunci se vedeau nevoiți să le trateze prin masaj manual.

Acesta era, de fapt, tratamentul prescris: „masajul pelvian” care să inducă „paroxismul isteric” – altfel spus, orgasmul. Aplicarea tratamentului se făcea doar în cabinetele medicale, dar practica devenea foarte obositoare, având în vedere numărul pacientelor diagnosticate cu această boală și faptul că efectele tratamentului dispăreau după o perioadă destul de scurtă, iar femeile erau nevoite să revină pentru un nou masaj.

Astfel, un medic a inventat vibratorul. Era numit „Manipulatorul” și funcționa cu aburi, fiind alimentat cu cărbuni. Câțiva ani mai târziu a apărut vibratorul electromecanic, urmat destul de repede și de cel electric, iar după 1900 aceste obiecte nu mai erau vândute doar în cabinetele medicale, ci și în magazine.

Așadar, vibratorul are o istorie extrem de bogată, trecând de-a lungul timpului prin numeroase schimbări până să ajungă jucăria performantă din ziua de astăzi.

Totuși, există printre strămoșii lui și câteva modele care au rămas cunoscute datorită popularității de care s-au bucurat:

  • Macaura’s Pulsocon – un fel de vibrator cu manivelă

macaura

  • Hamilton Beach Type A – dotat cu mai multe capete care puteau fi schimbate

hamilton

  • Detwiller – vibratorul cu aer comprimat

detwiller

  • Hitachi – lansat de japonezi în anii ’60 și reintrodus drept pe piață în 1970 sub debumirea de „Bagheta Magică”, care a făcut furori printre femei și continuă și în ziua de astăzi să fie în topul celor mai populare vibratoare

hitachi

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo