Criteriul National

La Grande Magia – un spectacol aparte la Teatrul Bulandra

La Grande Magia – un spectacol aparte la Teatrul Bulandra
iunie 13
12:27 2017

Teatrul Bulandra este unul dintre singurele (sau chiar putinele) teatre din Capitala care nu face valva in jurul premierelor sale. La Grande Magia a respectat intru totul acest cod nescris , parca de sine statator, in care toate amanuntele si meticulozitatea au condus spre acest succes. Valoarea piesei este data fara indoiala si de distributia actorilor. De aceea, maretia si valoarea lor personala au asigurat acea satisfactie deplina.  Iar, actul artistic si creator a fost apreciat si receptat de  catre publicul avid de cultura care a umplut pana la refuz sala. Ca si amanunt, publicul bucurestean este unul fin, care isi rezerva cu mai bine de cinci saptamani biletele la premierele de acest gen.

cover

Ca si iubitori de arta si de frumos, acest obicei de a cunoaste si de a respecta munca artistilor il putem numai aici observa. De aceea se explica de ce multi oameni  merg la acest teatru de mai bine de 20 de ani.Piesa este invaluita in acea atmosfera propice, in care domneste o liniste care in alte teatre a cam disparut – o liniste a de care are nevoie atat creatorul  cat si distributia de gala a actorilor.

La Grande Magia poate fi considerata o piesa montata in sitlul clasic, elaborata de un reprezentant de vaza al postmodernismului -Eduardo de Filipo.

Recunoastem ca a fost o revelatie faptul ca am urmarit cu atentie , doua seri la rand acelasi spectacol. De aceea, pentru un spectator atent si dornic de nuante aceasta este o poveste ce se insufleteste datorita unor calitati actoricesti remarcabile, dintre care pot aminti  nume sonore ca ale  domnilor Valeriu Ogasanu si Razvan Vasilescu, neuitand si de prestatia sensibila si expresiva a doamnei Anca Androne.

Totul se proiecteaza, asemeni unui carusel al gandurilor si al emotiilor, in mai multe planuri si secvente ce frizeaza (sau nu) realitatea, mundanul. Replicile vii, antrenante converg spre felul in care există acea capacitate de a stimula creativitatea prin multitudiena de gânduri, care cu alte cuvinte asigura atractivitate acestei piese.

Spectacolul avertizează din start că magia iluziilor poate afecta ființa umană, mai ales cu trecerea timpului și neîmplinirii lor. Acțiunea este derulată abil pe două planuri, magia concretă ca exercițiu , dar și iluzia proprie raportată la realitatea curentă. Într-un hotel de lux de pe riviera italiană, bogatul  Calogero și tânăra sa soție Marta -față de care manifestă o continuă gelozie -se întâlnesc cu magicianul Otto Marvuglia. Acesta este un om cu o familie săracă, care va specula deosebit de abil iluziile vândute prin profesia de magician. Totodata va fi cel care va impulsiona si va sprijini fuga Martei (Anca Androne) cu tânărul iubit, Mariano (Vlad Zamfirescu).

1

 

Piesa propune confruntarea a două lumi cu eșecul iluziilor legate de realitate sub mai multe aspecte. Acest “fond” dramatic este speculat de Eduardo de Filippo pe acea muchie de cuțit, aflata intre tragic și comic.Dihotomiile incep sa prinda contur, iar acele replici proiecteaza un univers din care  ” coșmarul începe încet,dar sigur, spre a lua proporții monstruoase”, căci „așa este dacă vi se pare“.Aflat sub puterea magicianului-șarlatan, stăpân pe arta persuasiunii însoțită cu lipsa de scrupule, Calogero di Spelta suferă o transformare spectaculoasă: soțul gelos, ridicol și ursuz se transformă într-un lunatic cu privire de gheață, prins în mrejele iluziei luate în supradoză, fără rețetă și fără discernământ

Piesa se intinde pe circa 2 ore si jumatate  dezvăluind tragismul jocului realitate-iluzie. Iluzia da semne de a fi „salvatoare”, numai in cazul in care autorul -Eduardo de Filippo îl folosește machiavellic speculand un registru  inrudit cu…frica de necunoscut, frica de viitor etc

Am remarcat, pe langa jocul actoricesc desavarsit si multe secvențe foarte solicitante, taiate din aerul abstract al ideilor, scene poetice în care se strecoară mereu un umor fin, de calitate.

Cel de-al doilea act a adus si alte scene desprinse dintr-un livresc de demult uitat, dar care fără îndoială  proiecteaza cu acea energie caleidoscopica o intreaga gama de  emotii, extrem de solicitante și bulversante  ce desavarsescda capo al fine aceasta piesa.

La Grande Magia are forta de a purta spectatorul pe aripile gandului, pe deplin iteresat nu atat de idee ci de sensul acesteia. Nu conteaza deloc gelozia sotului sau frumusetea ei, a soţie care sunt în vacanţă pe Riviera italiană, într-un hotel de lux, la malul mării, unde toată lumea îşi petrece vacanţa într-un plictis total. Totul se schimbă odată cu venirea acestui element nou, a acestui magician care, în timpul unui spectacol puţin cam ieşit din comun, ofva determina pe soţie să dispară în urma unui număr de magie deja celebru. Ordinea lumii se da complet peste cap, iar soţul gelos – antieroul nostru – poate să descopere adevărul şi complexitatea eului său interior.

2

 

 

Sursa video : Teatrul Bulandra

Sursa foto : Fulea Dumitru Gabriel, redactor al ziarului Criteriul National

Cronica realizata de catre Fulea Dumitru Gabriel si Daniel Mihai, redactori ai ziarului Criteriul National

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu