Criteriul National

LE VIF: Care vor fi consecințele politice ale exploziei din Liban? – International

LE VIF: Care vor fi consecințele politice ale exploziei din Liban? – International
august 07
01:12 2020
Dubla explozie care a devastat Beirutul, de o violență inedită în istoria Libanului, a slăbit și mai mult o putere foarte contestată, într-o țară extrem de polarizată și aflată în faliment. Poate această dramă să accelereze căderea guvernului și să dea un nou impuls revoltei populare care slăbise din cauza pandemiei de coronavirus și a crizei economice sau dimpotrivă, să întărească puterea, sprijinită în special de Hezbollahul pro-iranian?, scrieLe Vif într-o analiză citată de Rador.

Care va fi impactul asupra guvernului?

Format în ianuarie 2020, guvernul lui Hassan Diab, prezentat ca un cabinet de tehnocrați, este acuzat de detractorii săi că este supus partidului președintelui Michel Aoun, Curentul Patriotic Liber, și aliatului său de nezdruncinat Hezbollahul pro-iranian.

Guvernul, care întârzie să înceapă reformele economice cerute de comunitatea internațională și de Fondul Monetar Intenațional (FMI) pentru a ieși din criză, este contestat de mișcarea de revoltă populară.

El a fost slăbit și mai mult în această săptămână de demisia ministrului afacerilor externe, Nassif Hitti, un diplomat de carieră care a denunțat “absența unei voințe reale” de a face reforme. Dar paradoxal, teribila explozie a întrerupt oarecum izolarea diplomatică a guvernului care era ostracizat de bogatele monarhii din Golf ostile Iranului, iar ajutoarele internaţionale vin. “În orice țară, guvernul ar demisiona” în urma unei explozii de o asemenea magnitudine, estimează Maha Yahya, directoarea centrului Carnegie-Orientul Mijlociu.

Deflagrațiile, declanșate marți, potrivit autorităților, de un incendiu într-un depozit unde se găsea o cantitate uriașă de nitrat de amoniu, au făcut cel puțin 135 de morți, 5.000 de răniți și sute de mii de persoane fără adăpost. “Faptul că o asemenea cantitate de nitrat de amoniu era depozitată în portul Beirut fără măsuri de securitate constituie o neglijență criminală”, adaugă ea.

”În ciuda furiei populare (…) o demisie imediată mi se pare improbabilă la acest stadiu atâta timp cât nu există alternativă clară”, estimează politologul Karim Emile Bitar.

Mai ales că opoziția tradițională este și ea discreditată de mișcarea de contestare care respinge în bloc clasa politică.

Un nou suflu pentru revoltă?

Revoltă populară care a izbucnit pe 17 octombrie și-a pierdut suflul, mai ales din cauza pandemiei de Covid-19 și a izolării impuse de autorități, dar și din cauza epuizării populației, îngenunchiată de degradarea brutală a condițiilor sale de viață. “Coronavirusul a dat un răgaz clasei politice”, estimează Karim Emile Bitar care se declară sigur că drama de marți va da “un al doilea suflu revoluției”. Libanezii vor fi și mai hotărâți să “ceară socoteală acestei caste politice corupte până la măduvă”, adaugă el.

Dar analistul estimează că a două fază a revoltei va fi “mai brutală decât prima, mai Thermidor decât Mai ’68, și poate derapa în violență”. Maha Yehya are păreri mai împărțite: dacă drama îi poate însufleți pe cei care, din octombrie, se adună sub lozinca “toți, fără excepție” pentru a denunța clasa politică, ar putea de asemenea “să împingă și mai mulți oameni” să aleagă calea exilului.

Hezbollah ar putea fi slăbit?

Puternicul partid pro-iranian a rămas relativ discret de la explozie, potrivit politologului Karim Emile Bitar, și secretarul general al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a amânat un discurs programat miercuri seară. “Dar va fi de asemenea considerat răspunzător (de explozie), deoarece face parte din sistemul care guvernează și este acuzat că este, implicit, implicat în gestionarea portului sau cel puțin că el controlează clandestin intrările și ieșirile din port”, explică Maha Yahya.

Deja slăbit de sancțiunile americane, partidul șiit se va consacra de asemenea strângerii rândurilor la apropierea unui termen crucial, verdictul Tribunalului special pentru Liban (TLS) în procesul fostului prim-ministru sunnit Rafic Hariri, ucis într-un atentat în 2005. Anunțarea verdictului, inițial programată pentru vineri, a fost amânată pentru 18 august, “din respect pentru victimele” exploziei, potrivit TSL. Cei patru acuzați, toți membri ai Hezbollah, sunt judecați în contumacie, dar verdictul ar putea “să suscite probabil câteva tensiuni” pe terenul dintre partizanii fostului prim-ministru și cei ai partiduluiu pro-iranian, potrivit lui Karim Emile Bitar.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul