Criteriul National

Legea dării în plată a stârnit anumite controverse în societate!

Legea dării în plată a stârnit anumite controverse în societate!
martie 09
20:37 2016

 Darea în plată a divizat lumea bancherilor, care nu au reușit să convingă deputații de la Comisia Juridică să preia nicio propunere sub formă de amendament.Practic, toate persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă vor putea cere băncii să preia bunul gajat pentru a stinge total creanța.Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale.

Legea-Darii-in-Plata_240

Totuși, legea dării în plată va stopa imediat Programul Prima Casă, va bloca toate proiectele imobiliare în curs, va falimenta o întreagă industrie a construcțiilor și va desființa zeci de mii de locuri de muncă, iar în final pentru câțiva debitori de rea credință va suferi întreaga țară.

Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale.

 Debitorii ar putea fi tentați să renunțe la bunul ipotecat atunci când valoarea garanției este mai mică decât valoarea creditului, ceea ce bancherii numesc loan-to-value cu raport supraunitar. Mulți dintre acești debitori au luat credite în valută, evenual în franci elvețieni, în perioada 2007-2008, când piața imobiliară era la apogeu.

Altfel, dacă garanțiile sunt suficiente, debitorul poate încerca să vândă bunul ipotecat pe cont propriu și să achite creditul din această sumă, chiar să mai rămână cu ceva după.Pentru a închide creanța, debitorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să fie persoană fizică, iar creditul să fie luat de la o instituție de credit – incluzând băncile, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii acestor creanțe, deci firmele de recuperare creanțe. Bunul oferit în plată poate să fie ipotecat în favoarea băncii pentru creditul respectiv.

legea darii in plata

Dacă debitorul a garantat creditul cu două sau mai multe bunuri ipotecare, atunci va trebui să le dea pe toate băncii.

Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat.

Din acest moment se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților ipotecari sau personali, care sunt eliberați astfel de obligații.

Legea poate fi consultata chiar aici . Ca fapt divers,senatorii au respins încă din data de 29 Februarie un amendament care prevedea excluderea din lege a programului „Prima casă” și au introdus un altul care se referea la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua incheierii contractului, garantat prin ipoteca asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.

După o lungă perioadă în care domeniul imobiliar a fost puternic afectat de criza financiară ce s-a resimțit pe plan mondial, anul 2016 se anunța ca un an al relansării cât mai ales al consolidării activităţii în domeniul construcțiilor de locuințe cu efecte extrem de pozitive asupra PIB-ului României.Dar,pentru această relansare fragilă, un eveniment precum promulgarea legii dării în plată sau stoparea Programului Prima Casă, va avea efecte dramatice, dacă nu catastrofale, de întoarcere în perioada crizei imobiliare.

Practic,de la o creștere a PIB-ului, estimata în anul 2015 a fi de + 4 %, s-ar putea ajunge la o scădere, de – 7 % ( exact ca în anul 2009).

Promulgarea legii dării în plată, aşa cum a fost prezentată, modificată și având în vedere efectele sale anunțate de bănci, ar trebui analizată nu doar prin prisma unor beneficii ipotetice, pe care le-ar putea aduce pentru consumatori, dar mai ales din prisma implicațiilor negative directe care se vor produce în viitor, pentru persoanele care ar putea fi interesate de achiziția unei locuințe și pentru care va deveni aproape imposibilă aceasta achiziție. Totul are o anumită logică,în condițiile in care ar fi necesară plata unui avans de 35 % – 40 % din valoarea noii locuințe, aşa cum o serie de bănci au anunțat până în prezent.

„Este evident că legea, asa cum arata ea în acest moment, este plină de imperfecțiuni care, daca nu vor fi amendate punctual, vor afecta pe termen lung, în sens negativ bineînțeles, sistemul bancar din România și chiar economia națională”, este de părere Anca Bidian, CEO KIWI Finance.

Legea privind darea în plată a fost adoptată de Parlament . Debitorii cu credite ipotecare vor putea scăpa de credite, dacă transferă băncii imobilul gajat.De aceea e de urmărit cum anume va funcționa procedura avizată de deputații juriști.

Legea dării în plată nu este doar o lege profund populistă,ci chiar o lege imorală pentru că nu se poate distinge buna sau reaua credință a debitorilor din creditele ipotecare și care va crea probleme pentru toate persoanele de bună credință, care ar dori achiziția unei noi locuințe. Nu ar fi deloc justificat ca pentru incorectitudinea unor debitori rău platnici să sufere toate persoanele tinere, care sunt în căutarea unei noi locuințe și care vor trebui să aștepte pe termen nedeterminat pentru acumularea avansurilor necesare.

Dacă această lege va conduce la apariția unor produse bancare cu avansuri de minim 35%, aşa cum se întâmplă deja, atunci o persoană tânără nu va mai putea să-şi achiziționeze o locuință când acest lucru este cel mai necesar și ar trebui să aștepte până la 35-40 de ani, când ar putea să economisească tot avansul necesar.

Economie2

Promulgarea legii dării în plată va conduce imediat și irevocabil la efecte economice negative și extrem de grave, deoarece aceasta va produce:

1) Falimentarea industriei construcțiilor de locuințe și stoparea investițiilor din acest domeniu;

2) Desființarea de zecii de mii de locuri de muncă în domeniul construcţiilor, în domeniul bancar și în toată industria conexa acestor domenii;

4) Scăderea PIB-ului României și a întregii economii prin efectele directe și cele conexe;

4) Limitarea drastică a dreptului la creditare a celor care sunt în căutarea unei noi locuințe;

Conform cifrelor furnizate de BNR, la acest moment sunt aproximativ 18.000 de persoane care au dificultăți în achitarea unui credit ipotecar. Chiar dacă toate aceste persoane vor renunța la casele în care locuiesc, deși este foarte puțin probabil să se întâmple așa ceva,se poate afecta un număr de peste 50.000-100.000 de români care doresc să-şi cumpere o locuință în anul 2016, iar efectele pentru anii următori sunt și mai dramatice.

De aceea economia ar trebui să fie lăsată să funcționeze, fără intervențiile din sfera politicului. În acest fel,  toți cumpărătorii își vor putea plăti ratele la credit și nimeni nu va dori să-şi lase casele în care a investit în mâna băncilor!

De aceea, tinerii, care își doresc cumpărarea unei locuințe trebuie să aibe acest drept și astfel se poate pune stop distrugerii inutile a planurilor de viitor!

Guvernul susţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, atunci când proiectul de lege a apărut în dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult – acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege.

 

Redacţia ziarului Criteriul National 

 

Sursa foto : www.profit.rowww.kiwifinance.ro,bucurestifm.ro

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu