Criteriul National

Lipsă de conștiința sau rea-voință?

Lipsă de conștiința sau rea-voință?
martie 30
11:25 2017

foto2

Astazi 30.III.2017 a avut loc un nou termen in procesul Beirut, la doar cateva zile de comemorarea a trei ani de la tragicul eveniment. Pentru larga comunitate, o zi normala, pentru cei apropiati victimelor o noua zi de suferinta apasatoare, ocazie la care au trebuit sa reinvie multe amintiri dureroase. Am participat si anul trecut la un alt termen de judecata si am inteles mai multe astepecte importante legate de aceasta cauza. Supraetajarea localului Beirut, mansarda unde au sfarsit cele trei tinere, era construita ilegal, adica fara autorizatie de constructie, fapt ce atrage o raspundere atat din partea proprietarului (sau a administratorului spatiului) cat si a firmei de constructii si a lucratorilor care au realizat instalatia de gaze si de curent, de asemenea fara autorizatie. Reactia echipei de pompieri este apreciata de mai multi martori ca fiind intarziata si defectuasa, sediul echipei de interventie aflandu-se la doar cateva sute de metri de locul tragediei.

Desi cauzele tragediei si cei responsabili sunt usor de identificat cred eu, nici pana in ziua de azi nu exista o decizie in justitie pentru aceasta cauza, iar felul in care s-a desfasurat termenul de azi este cel putin revoltator. Mai bine de o ora, cat am rezistat eu in sala in picioare am ascultat cativa martori care (defapt erau cunostinte ale victimelor si nu se aflasera la locul cu pricina in ziua tragediei) primeau pe rand, de la avocati si judecatoare, urmatoarele intrebari pe care mi le-am si notat (poate nu perfect mot a mot, dar am retinut foarte bine ideile):

„Cat de mult sufera familiile indoliate? Sufera mai mult sau mai putin ca acum trei ani? De ce credeti ca sufera mai mult? Merg dansii la psiholog, iau tratamente? La cate parastase ati mers? Cate s-au tinut? Cati oameni au participat la parastas? ” momente in care cei foarte apropiati au izbucnit in lacrimi de mai multe ori, fiind supusi de la aceasta tortura de trei ani. Suferinta familiilor indoliate este alimentata si de aceasta amanare si abordare a procesului. Cei vinovati trebuie sa plateasca pentru ca familiile sa-si gaseasca macar intr-o masura linistea. Ce sens are discutia acestor detalii? Pedepsele ce vor fi aplicate celor vinovati vor fi mai aspre daca suferinta familiilor indoliate este mai profunda? Am vazut chiar si cateva zambete pe fata judecatorei, fapt pentru care apreciez intrevederea de azi ca fiind una pur si simplu sinistra.

Daca ne gandim la faptul ca fostul local Beirut se afla la mica distanta de Primarie (care autorizeaza si controleaza operatorii economici) si pe artera principala de circulatie catre aceasta institutie, bulevardul Tomis, este greu de inteles cum sutele de functionari, sau macar cei din cadrul serviciului de urbanism si conducerea Primariei, au trecut de mai multe ori pasivi pe langa un santier care se anunta ilegal, neavand panou de informare in lipsa autorizatie de constructie, mai ales ca respectivul corp de cladire se afla intr-o arie protejata urbanistic si de asemenea in apropierea unei alte institutii cu raspundere pentru aceasta zona: Directia de Cultura.

Lipsa de constiinta, sau rea-vointa?

ff

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu