Criteriul National

Majorări salariale în sănătate şi învăţământ au fost decise în comisiile Camerei Deputaţilor

Majorări salariale în sănătate şi învăţământ au fost decise în comisiile Camerei Deputaţilor
noiembrie 01
08:37 2016

Deputaţii din Comisiile de muncă şi buget au adoptat de ieri seară mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, personalul din învăţământ, precum şi sporuri pentru medici. Toate acestea au fost luate, deşi ministrul Muncii- domnul Dragoş Pîslaru- s-a împotrivit şi i-a avertizat că acest lucru înseamnă un efort de 4 miliarde de lei anual de la bugetul de stat.

cresteri
Potrivit amendamentelor adoptate de cele două comisii, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de de bază/salariilor funcţiei de bază/îndemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se majorează cu 25 % faţă de nivelul acordat pentru luna august 2016. Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016.   Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, prezent la dezbatere, a precizat că dacă acest amendament este adoptat, deficitul va creşte.    ”În afară de problemele de deficit bugetar pe acest  amendament avem şi următoarea situaţie. Vorbim de bugetul de Sănătate despre care astăzi am vorbit că e pe deficit. Acordăm miliarde de lei din bugetul de stat pentru echilibrarea acestui buget. Acest deficit va fi mai mare”, a spus secretarul de stat în Ministerul de Finanţe.

Totodată, deputaţii au stabilit ca sporurile pentru cadrele medicale să fie calculate la baza salarială din anul respectiv, nu la nivelul din 2009.    Acest amendament, propus de cei de la Sanitas şi care reprezintă practic motivul pentru care cadrele medicale se află în grevă, a încins spiritele în cadrul comisiei între reprezentanţii PSD şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.   ”Practic se deblochează sporurile la salariile în plată în acest moment. E vorba de impactul bugetar pe care o are această măsură (…) În momentul în care spui că sporurile se aplică la salariul în plată asta înseamnă că automat faci o derogare de la legea de salarizare anuală şi toate celelate categorii care au aceeaşi îngheţare la salariul din 2009 se vor uita la soare. Vorbim de un impact de 1,125 miliarde de lei numai această dezgheţare (…) Înţelegem că aceasta e cel mai important element din întreaga propunere în materie de impact bugetar? (…) Sporurile medicilor sunt la fel cu sporurile asistentelor din 2009. Deci nu s-a modificat nimic legat de sporuri”, a spus Pîslaru în cadrul dezbaterilor.

Fostul ministru al Muncii, social-democratul Rovana Plumb, a precizat că nu este de acord ca sporurile pentru cadrele medicale să fie calculate la salariul din 2009 şi cel pentru gărzi la baza salarială din 2016.  ”Noi nu suntem de acord. Noi vrem ca sporurile şi gărzile să fie raportate la salariul în plată”, a spus Rovana Plumb.    Replica de la actualul ministru al Muncii a venit rapid. ”Sigur, doamna parlamentar. Şi eu îmi doresc pace în lume, dar ne costă 1,1 miliarde. E o chestiune de responsabilitate”, a replicat Pîslaru.

Preşedintele de şedinţă, social-democratul Adrian Solomon a cerut să se facă linişte în sală după ce parlamentarii au început să vorbească între ei. ”Linişte în sală. Deodată se vorbeşte de pace şi război şi punem mâna pe microfon. Domnule ministru, nu mai vorbiţi de pace”, i-a spus Solomon lui Pîslaru.    Deputatul PNL, Eugen Nicolăescu, a atras atenţia că aceste sporuri nu vor putea fi plătite şi că dau ”oamenilor o iluzie”. ”Aceste lucruri nu vor putea fi plătite pentru că nu aveţi de unde  şi le daţi oamenilor o iluzie şi peste câteva luni le-o luaţi. Eu cred că noi nu trebuie să fim părtaşi la acest lucru demagogic”, a sous Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii.

Majorări pentru angajaţii din învăţământ Un alt amendament adoptat de cele două comisii se referă la un spor de 10-25% din salariul de bază proporţional cu timpul efectiv lucrat şi calculat în funcţie de numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi pentru personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătorea educatorilor şi învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor.

De asemenea, se va acorda un spor de 7%, 10% şi 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la două, trei sau patru clase de elevi.

Totodată, a fost aprobată o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază pentru personalul didactic calificat şi personalul didactic de conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate.

”Spor de 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care desfăşoară activitate de predare-învăţare-evaluare în sistemul penitenciar.  Spor de până la 15% din salariul de bază, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea – condiţii periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă la locul respectiv”, mai prevede amendamentul.

cresteri-salariale

Totodată, un alt amendament adoptat în cadrul Comisiilor reunite de muncă şi buget din Camera Deputaţilor prevede ca începând de la 1 ianuarie salariile de bază ale personalului din învăţământ, existente în plată la 20 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%.    Totodată, angajaţilor din sistemul de asistenţă socială li se vor mări salariile în medie cu 15%, potrivit unui alt amendament adoptat.   Spre finalul dezbaterilor asupra OUG 20/2016, Plumb l-a întrebat pe Pîslaru care este costul implementării Ordonanţei fără amendamentele adoptate la comisii.

Reprezentantul Ministerului de Finanţe a sous că e vorba de 342 de milioane de lei pentru patru luni, ministrul Muncii completând că  la această sumă se adaugă şi impactul pe o altă Ordonanţă care prevede creşteri salariale pe alte domenii precum Apărare.    ”Am făcut un calcul premiliminar şi discutăm aici deci pe lângă cei 2,6 miliarde, între 3-4 miliarde ce am făcut astăzi de la 1 decembrie. Doar ca să nu fie aici discuţie că nu am discutat  asta. Puteţi să le adoptaţi mâine şi succes. 3-4 miliarde peste cei 2,6 din OUG 20. Sunt 3-4 miliarde plus ceea ce urmează să se implementeze OUG 20 din 2017.  Noi nu am ajuns să plătim sumele astea. Ajunge la 5,6 miliarde creştere masă salarială decisă anul ăsta. Noi aveam 14 miliarde pe prognoza pe cinci ani. Evident  un premiu Nobel pentru cel care o să facă deficitul pe zona asta”, a conchis Pîslaru.

Dezbateriile la Comisiile reunite de Muncă şi Buget din Camera Deputaţilor asupra OUG 20/2016 vor fi reluate de azi 1 Noiembrie, deoarece trebuie discutate grilele de salarizare, urmând ca proiectul de Lege de adoptare a OUG 20/2016 să primească raport de la Comisia Juridică. Proiectul urmează să ajungă apoi în plenul Camerei Deputaţilor care e for decizional în acest caz.

Vom reveni cu amănunte.

Sursa foto Wall-Street.roSibiu 100%

Redacţia ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu