Criteriul National

Mamaia siliconată si cocinile ei de lux pentru patrioţii constanţeni – reportaj foto

Mamaia siliconată si cocinile ei de lux pentru patrioţii constanţeni – reportaj foto
ianuarie 21
18:17 2016

IMAGINE ARTICOL

Perla litoralului românesc, o lucrare de urbanism demnă de manualele de specialitate, și nu doar cele românești, s-a dezvoltat în mod surprinzător fără un plan foarte elaborat de urbanism pentru a face față afluxului mare de turiști. Stațiunea poartă numele proprietarului din perioada dominației otomane, Mamai, iar prima atestare este la 1906 când au fost realizate primele construcții ușoare din lemn. În perioada interbelică au fost construite Palatul Reginei (Actual Club Castel), Cazinoul și hotelul Rex, iar partea sudică s-a dezvoltat după al doilea război mondial, primele lucrări fiind Hotelurile Parc și București (actual Iaki). Nordul stațiunii cunoaște o dezvoltare deosebită la începutul anilor ‘80, lucru ușor de observat și în arhitectura mult mai elaborată a hotelurilor din acea zonă. La sfârșitul epocii comuniste, stațiunea era o reprezentare coerentă a unor volume construite armonios, atât perpendicular pe linia țărmului, cât și în lungul ei, conectate prin intermediul a numeroase spații verzi ample, amenajate cu suprafețe de flori, suprafețe de apă, fântâni, terenuri de golf, terenuri de sport. Atmosfera unui mic orășel era completată si de alte constructii: teatre de vară, terase și alte cladiri de mici dimensiuni destinate comerțului.

1

Ce s-a întâmplat după revoluție este de-a dreptul sinistru. Hotelurile existente au fost privatizate dar nu au fost îngrijite corespunzător, iar multe din spațiile verzi au fost ocupate de construcții care nu respectă deloc specificul și armonia de odinioară. Nu a fost suficient faptul că suprafețe verzi uriașe au fost distruse atât pe partea estică, cât și pe malul lacului, așa că au apărut numeroase construcții chiar pe plajă, adevărați monștrii dacă ne gândim la cele două blocuri aflate în vecinătatea hotelului Rex. Cine privește imaginile stațiunii din anii ’80 și are ocazia să cunoască transformările actuale sinistre ale acesteia, și-ar putea închipui că la Constanța a fost organizat și planificat un dezastru urbanistic gândit parcă diabolic să inspire turistilor un stil de a petrece vacanța cât mai simplist și mai consumatorist (oare si sănătos?) : multă mâncare, bautură si sex.

3

Este bine știut faptul că puțini constănțeni merg în stațiune pe perioada sezonului estival, evitând aglomerația și că cei mai mulți preferă să facă mișcare primăvara, toamna și chiar iarna în zilele însorite. Dacă spațiile verzi au fost masacrate în oraș cu concursul administrației care a autorizat construcția mall-ului din parc și a altor multe blocuri, am mers astăzi 21 ianuarie 2016 în Mamaia să analizez mai atent fondul construit al stațiunii. Merg cel puțin săptămânal pentru mișcare in aer curat și alerg cât mai aproape de malul apei, poate intr-un mod voit și să mă depărtez de mizeria generală pe care o lasă agenții economici in stațiunea părăsită și de administrația locală pe perioada extrasezonieră. Dacă o mână de edili incompetenți au batjocorit în ultimul hal această stațiune, nu pot să înțeleg cum restul de 300 mii de locuitori ai orașului au rămas spectatori pasivi. Alte concluzii poate le trageți dumneavoastră.

va mai recomandam : arhitectii-mall-ului-care-a-distrus-parcul-tabacariei-vor-sa-betoneze-orasul-in-continuare

Fotografie0285

Fotografie0269

Fotografie0271

Fotografie0272

Fotografie0273

Fotografie0274

Fotografie0275

Fotografie0276

Fotografie0277

Fotografie0278

Fotografie0279

Fotografie0280

Fotografie0281

Fotografie0282

Fotografie0284

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo