Criteriul National

”Mărul otrăvit” în varianta social-democrată sau interpretarea Legii 90/2001

”Mărul otrăvit” în varianta social-democrată sau interpretarea Legii 90/2001
iulie 13
09:45 2017

Prim-ministrul României-domnul Mihai Tudose nu intenţionează să modifice Legea 90/2001 pentru a permite persoanelor care au fost condamnate penal să facă parte din Guvern. Surse apropiate şefului Executivului au declarat acestea pentru Mediafax.

law

Legea 90/2001 este interpretată sau…interpretabilă ?

Inițial, informația potrivit căreia Guvernul Tudose va modifica Legea 90/2001 în publicația Profit.ro. Potrivit sursei citate, „un proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose va abroga Legea 90/2001, care interzice unei persoane condamnate penal să fie membru al Guvernului, actualul Cabinet urmând să excepteze, printr-un alt act, de la această interdicție persoanele care s-au reabilitat”. 

„Pe masa premierului nu există niciun proiect de modificare a Legii 90/2001 (care interzice persoanelor care au fost condamnate penal să fie membri ai Guvernului – n.r.). Totul va fi transparent, aşa cum a şi promis la Bruxelles, la întâlnirea cu liderii europeni”, au declarat, pentru Mediafax, surse apropiate prim-ministrului Tudose.

Proiectul citat în presă, cel al Codului Administrativ, a fost supus dezbaterii publice din 8 noiembrie 2016, în timpul Executivului condus de Dacian Cioloş.

Concret, potrivit unei prevederi din proiectul de Cod Administrativ, „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45alin. (1)”, respectiv orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator.

În luna mai 2017, CCR a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001 care îi interzice preşedintelui PSD Liviu Dragnea să facă parte din Guvern din cauza condamnării definitive cu suspendare, după ce a amânat de patru ori o decizie.

Consecințele ulterioare 

Pe surse, guvernul Tudose pregătise un proiect de lege care va abroga Legea 90/2001 ce interzice unei persoane condamnate penal să fie membru al Guvernului, exceptând de la această interdicţie persoanele care s-au reabilitat.

În prezent, Legea 90/ 2001 stabileşte că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate”.

Conform noului proiect, pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții :

  • au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.

Modificarea a fost făcută în contextul deciziei Curții Constitutionale care a fost sesizată Avocatul Poporului cu privire la această lege. CCR consideră că interdicția trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, revenindu-i Parlamentului sarcina să coreleze condițiile de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de parlamentar.

Aceasta lege in varianta Tudose ar fi urmatoarea. Conform articolului 662, in termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă actele normative stipulate de legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor este publicată în Monitorul Oficial.

Ce spune Codul Penal?

Conform Codului Penal, exista două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept și reabilitarea judecatoreasca.

Reabilitarea de drept are loc automat in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depășește doi ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere,numai dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârșit o alta infracțiune.

Reabilitarea judecătorească se acordă pentru pedepse mai mari de dou ani, dupa o perioada cuprinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, și nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanței.

Problema neconstituționalității Legii 90/ 2001 a fost ridicată după ce PSD a câștigat alegerile legislative, la finele anului trecut.

Vizat este tocmai liderul acestui partid-domnul Liviu Dragnea, ce se află în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, survenite în aprilie 2016, la 2 ani de inchisoare cu suspendare,ca urmare a soluționării dosaruluu referendumului de suspendare a preşedinteluide atunci Traian Basescu.Liviu Dragnea a fost găsit vinovat de folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

Avand în vedere că, dupa cei doi ani de condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea are și o perioada de probă de 3 ani în care nu poate suferi vreo altă condamnare, reabilitarea liderului actual al PSD poate surveni abia in 2021 in cazul in care intre timp nu intervine o amnistie.

Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă și poate introduce alte condiții.

psd

Sursa foto m.cugetliber.roABC Juridic

 

Sinteza efectuată prin preluarea de pe fluxul intern, de către Prof.Dr.Daniel Mihai- redactor-șef al ziarului Criteriul Național

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo