Criteriul National

Mersul pe jos ajută sănătății tuturor, inclusiv persoanelor vârstnice

Mersul pe jos ajută sănătății tuturor, inclusiv persoanelor vârstnice
februarie 22
20:40 2017

Cu cât persoanele în vârstă merg mai mult pe jos, cu atât petrec mai puțin timp în spitale.

image-20170119-26567-gbkyro

Suntem mai mereu impresionați de persoanele vârstnice, deosebit de energice și active de peste 80 de ani, care rămân cu o stare bună de sănătate în timp ce mulți la vârsta lor…nu ajung sau cedează la diferite boli cronice. Dacă în anul 2005, atunci când Universitatea din Newcastle a stabilit un experiment pe o comunitate australiană, rezultatele au stat la baza unui studiu care continuă să uimească și in prezent lumea medicala.

Deseori, starea de sănătate a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 și 80 suferă. Numai că, pe continentul australian, mișcarea a făcut realmente minuni. Atunci mulți au monitorizat și au asigurat parametrii activității fizice a participanților în cel mai mic detaliu, iar aceste lucruri ar trebui sa dea un imbold tuturor celor care prețuiesc și apreciază sănătatea.

Un deceniu mai târziu, influența activității fizice asupra necesității asistenței medicale spitalicești a fost publicată în Jurnalul Medical din Australia. Au folosit pedometre pentru a înregistra numărul zilnic al pasilor, oferind o măsură mult mai precisă a activității decât acele obișnuite chestionare. Valoarea mediană a numărului de paşi zilnic a variat de la 8.600, la cei mai „tineri” la 3.800 din cei trecuți peste 80 de ani, iar în zilele de weekend au avut în medie cu 620 mai puțini pași decât în ​​timpul săptămânii.

Persoanele inactive (care au realizat 4.500 de pasi pe zi), au avut în medie de 0,97 zile de asistență medicală spitalicească pe an. Oamenii mai activi (luând 8.800 de pasi pe zi) au avut nevoie de numai 0,68 zile de îngrijiri pe an. În analiza specialiștilor s-au ajustat parametrii precum efectele cauzate de vârstă, de sex, de numărul bolilor avute de oameni atunci când au început acest program,punând la socoteală fumatul, consumul de alcool și aspectele legate de educație.

Numeroase semne de  întrebare s-au ridicat privitor la  legătura de cauzalitate care ar putea fi difuzată în direcția opusă. S-a demonstrat că oamenii bolnavi au mers mai degrabă la activitatea de prevenire a bolilor. Pentru a testa această idee, s-a repetat analiza ignorând toate admiterile spitalicești din primii doi ani de urmărire pentru a elimina efectele imediate ale unei boli grave.

mersul-pe-jos

Studiul se extinde chiar peste intervalul nivelurilor de activitate, arătând că orice activitate este bună pentru sănătate, și cu atât mai mult cu cât participanții la studiul acesta au purtat pedometre de dimineața până seara, astfel încât o mulțime de date au fost înregistrate ca etape a acestei activități generale în jurul casei sau la locul de muncă.

Cercetări recente arată că orice activitate este mai bună decât statul pe jos, astfel încât chiar și activitatea de a primi lumină este o protecție a sănătății fiecăruia. Pedometrele de captare a înotului sau cele ajustate pe biciclete arată cu exactitate, dar aceste lucruri alcătuiesc o mică parte din activitatea de zi cu zi.

De aceea, acest studiu demonstrează încă o dată că oamenii activi au avut mai puține internări pentru cancer și diabet, dar în mod surprinzător, nu a existat nici o diferență pentru bolile de inimă. Suspectez că ar putea fi din cauza unei lacune în datele de admitere la spitalele private de cardiologie.

Fără a concluziona, creșterea activității si motricității- a mișcării în general este benefică. Se întâmplă astfel că populația generală are chiar mai mult de câștigat din activitatea fizică decât participanții studiului de acum un deceniu, sau ar avea de prevenit multe neajunsuri cauzate de sedentarism.

Ce ar fi dacă în toată societatea actuală, indiferent de continent s-ar aloca 40 de minute de mers pe jos zilnic, ce ar putea include mersul la magazine, plimbatul copiilor, sau simpla escaladare a scărilor la locul de muncă? Aceasta nu trebuie să fie „exerciții”, cu toate că activitatea de o intensitate mai mare pentru cei care se bucură de ea are beneficii enorme la capitolul sănătate.

În timp ce guvernele caută modalități de a reduce cheltuielile, iar 16% din bugetul federal al oricărei economii mondiale este cheltuit pentru sănătate, combaterea lipsei de activitate fizică in cazul pacienților , precum și asigurarea centrelor urbane sunt definite prin mersul pe jos și mersul cu bicicleta ce au darul de a socializa și de a crea și prieteni.

Sursa  documentare : Australian Institute of Health and Welfare, http://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/article-abstract/2212264

 Sursa foto : Poze24

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo