Criteriul National

Metalul asociat cu varsta casatoriei tale

Metalul asociat cu varsta casatoriei tale
august 06
17:00 2017

De foarte multi ani, s-a adoptat si la noi obiceiul de a se organiza „nunta de argint” la 25 de ani de casnicie, „nunta de aur” la 50 de ani de casnicie si „nunta de diamant” la 75 de ani de la casatorie.

Fiecare dintre noi stie cum se desfasoara o nunta. Sau mai bine zis prima nunta, cu toate obiceiurile aferente, obiceiurile care s-au pastrat in timp si care se respecta intocmai si in zilele noastre, in cele mai multe dintre zone ale tarii. Nunta este formata din cele doua etape, prima fiind cununia la starea civila, cea care reprezinta uniunea civila data prin certificatul de casatorie, iar cea de-a doua, cununia religioasa, care reprezinta binecuvantarea data de Biserica, simbolizata de cele doua verighete de aur pe care preotul le pune mirilor. Desi, in general se obisnuia ca verighetele sa fie din aur galben, in prezent exista verighete aur alb, aur roz, sau chiar si diverse modele ce combina aceste culori, in functie de dorintele mirilor.

Nunta de argint, cea de aur, precum si cea de diamant nu sunt nunti sau cununii propriu-zise. Ele se prezinta sub forma unei slujbe de multumire adusa lui Dumnezeu. „Mirii”  nu se mai imbracaobligatoriu in costum si rochie de mireasa, ci pot sa vina la bisericain haine obisnuite pe care le poarta la orice alt tip de slujba. Ceea ce ramane neschimbat insa ii reprezinta pe nasi, care este bine sa fie aceeasi care au fost la cununia din tinerete, daca acest lucru este posibil.  Nu sunt necesare nici lumânari „de cununie”, ci sunt suficiente si doua lumânarele de la biserica. De asemenea, nu este nevoie de „nuntasi”, nici de organizarea unei petreceri costisitoare, ca in cazul primei nunti. Evenimentul poate fi sarbatorit doar alaturi de familie, fara cheltuieli inutile.

Cat despre verighete, traditia spune ca, la nunta de argint, cuplul trebuie sa schimbe verighetele de aur pe care deja le detin cu unele de argint. Acestea pot fi purtate fie separat, fie alaturi de verighetele din tinerete si de inelul de logodna, in cazul miresei. Unele cupluri aleg saisi daruiasca verighete din aur alb, deoarece sunt mai rezistente in timp si nu se pateaza de la purtare, insa, fiind nunta de argint, este de preferat a se respecta pana la capat tot ceea ce tine de acest eveniment.

Referitor la nunta de diamant, s-ar putea spune ca si in acest caz verighetele ar trebui iarasi inlocuite cu altele care sa detina un diamant, insa cutotii avem idee referitpr la ce costuri masive ar inseamna acest lucru, diamantul numarandu-se printre pietrele pretioase cele mai scumpe. La nunta de diamant, mirii, in general, aleg sa isi faca cadouri mai deosebite care sa isi puna amprenta asupra unei zile atat de speciale.

Desi acestea sunt cele mai importante evenimente legate de casatorie, exista insa diverse tipuri de nunti dupa numarul de ani implinit de cuplu, astfel:

  • 1 an – nunta de hartie;
  • 2 ani – nunta de bumbac;
  • 3 ani – nunta de piele;
  • 4 ani – nunta de panza;
  • 5 ani – nunta de lemn;
  • 6 ani – nunta de fier;
  • 7 ani – nunta de cupru;
  • 8 ani – nunta de bronz;
  • 9 ani – nunta de lut;
  • 10 ani – nunta de tinichea sau de aluminiu;
  • 11 ani – nunta de otel;
  • 12 ani – nunta de matase;
  • 13 ani – nunta de dantela;
  • 14 ani – nunta de fildes;
  • 15 ani – nunta de cristal;
  • 20 de ani – nunta de portelan;
  • 25 de ani – nunta de argint;
  • 30 de ani – nunta de perle;
  • 35 de ani – nunta de coral sau jad;
  • 40 de ani – nunta de rubin;
  • 45 de ani – nunta de safir;
  • 50 de ani – nunta de aur;
  • 55 de ani – nunta de smarald;
  • 60 de ani – nunta de diamant.

Detalii despre verighete: https://www.ringsinfinity.ro/

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Antonio

Antonio

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu