Criteriul National

Metrou suprateran în pustietate – Model de dezvoltare urbană la limita oraşului

Metrou suprateran în pustietate – Model de dezvoltare urbană la limita oraşului
ianuarie 13
12:52 2016

metrou_suprateran_seestadt

Este cât se poate de clar că orașul Constanța a fost măcelărit de interesele imobiliarilor cât și de arhitecții care au semnat orice mizerie pentru binele buzunarului lor. Nu s-a ținut cont aproape deloc de regulamentul general de urbanism apelându-se la sute de PUZ-uri (plan urbanistic zonal) pentru a se obține derogări de la regulamentul general și pentru a satisface dorințele investitorilor cu minte din plastilină programați să facă bani în detrimentul interesului public. Mirarea și mai mare este că deși fostul primar a coborât de câteva ori la mititica să se răcorească, se pare ca aceeași gașcă a rămas în Primărie și pe lângă această instituție,deoarece vedem în fiecare zi cum apar alte blocuri între blocuri care masacrează în continuare spațiile verzi deja insuficiente ale orașului.

Condiția axiomatică de dezvoltare atât pentru orașele mici, cât și pentru cele mari, este prelungirea infrastructurii către limita orașului pentru descongestionarea traficului, pentru a scădea nivelul de poluare si pentru a putea dezvolta programe rezidențiale care să includă un confort ridicat de locuire prin amenajarea de noi parcuri și construirea de noi clădiri care să găzduiască instituții adiacente zonelor de locuire (magazine, școli, poștă, birouri, ateliere, săli de sport, etc). Am ales astfel ca exemplu prelungirea liniei de metrou U2 din Viena care a fost inaugurată acum doi ani și care a fost construită pur și simplu în pustietate. Investiția este uriașă raportată chiar și la bugetul lor, dar occidentalii știu foarte bine ca o infrastructură modernă este primordială pentru o dezvoltare sănătoasă. În clipa de faţă această modernă prelungire supraterană pe un pod din beton armat leagă trei stații noi și mult mai moderne chiar decât cele existente și deservește doar câteva blocuri dintr-un nou cartier ce va deveni uriaș în doi-trei ani – Aspern – ce urmează a se construi în jurul unui lac și pe terenul unui fost aeroport sportiv.

Pentru Constanţa și alte orașe de provincie investiția unei linii de metrou probabil că nu s-ar justifica, dar prelungirea liniilor de tramvai și troleibuz (dacă există) către zonele industriale și rezidențiale noi la limita orașului este esențială.

Nu trebuie să mai inventăm noi roata, trebuie doar să privim către vest și să înțelegem cât de importantă pentru ei sunt educația, sportul și respectul față de semeni, natura și cultură specifică.      dezvoltare urbana Constanta

 

12510307_881116615320039_6652292660463010877_n

12417997_881115088653525_2417413766904030591_n12540781_881279451970422_7084237757134987912_n12376380_881279408637093_360885546812989272_n12507454_881116648653369_485373709756036720_n12522950_881279391970428_6221538123901425710_n

 

sursa imagini : http://www.aspern-seestadt.at/

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu