Criteriul National

Mirajul UFX sau noul Fond Național de Investiții (FNI), zis „hai să păgubim niște fraieri”?

decembrie 18
11:02 2015

 

În anul 1993, a luat naștere Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri, administrat de SAFI (SAFI-FMOA). Acesta a atras peste 220.000 de investitori. FMOA oferea cupoane pe care le puteai cumpăra cu suma de 50.000 de lei. În trei ani de zile, valoarea cupoanelor creștea miraculos, ajungând la 815.000 de lei. Un an mai târziu, a izbucnit scandalulCaritas. Același joc ce avea scopul de a îi stoarce pe români de bani. Atunci când piața fondurilor de investiții a fost reglementată prin lege, FMOA s-a prăbușit.

ajax

Fondurile în care românii investeau au apărut ca ciupercile după ploaie. Nici măcar după colapsul menționat anterior, românii nu s-au retras. Pe data de 19 octombrie 1995, pe piața din România s-a lansat Fondul Național De Investiții (FNI), fiind același concept de joc piramidal.

FNI a crescut fictiv sub ochii poporului român care investea tot mai mult, iar prăbușirea a fost bruscă pentru cei peste 300.000 de „investitori”. Românii au crezut în FNI și au mizat pe promisiunea unor câștiguri fabuloase. Oamenii au ajuns să-și vândă obiectele de valoare, mașinile sau chiar casele, crezând în multiplicarea banilor de pe o zi pe alta. Înainte de această decădere, FNI susținea că în anul 1999 multiplicase de 99, 7 ori banii investitorilor. Prin prisma unor campanii de publicitate ce inspirau siguranță, FNI a convins sute de mii de români să cumpere unități de fond: „Dormi liniștit, FNI veghează pentru tine!”.

Așa-zisul proces de multiplicare a banilor avea loc doar pe hârtii. În realitate, mulți dintre banii declarați de Fondul Național de Investiții nici măcar n-au existat. Prin exprimarea unor false dobânzi, FNI dorea să îi convingă pe naivii români, dornici de îmbogățire peste noapte, să investească, achiziționând cât mai multe unități de fond.

Într-o lume care își desfășoară o bună parte din activități în cadrul internetului, în România a apărut un alt fond de investiții financiare – UFX sau „hai să păgubim niște fraieri”.

„UFX înțelege că este extrem de important contactul direct într-o lume mai digitală ca niciodată, în special atunci când vorbim despre banii tăi.”, declară UFXpe site-ul lor, într-o categorie ce poartă denumirea „Filosofia noastră”. În principiu, filosofia, ca formă a conștiinței sociale, reprezintă un sistem coerent de idei care reflectă realitatea. După acest nume absolut predestinat pe care îl poartă categoria vizată, trag concluzia că noțiunile lor ingrate stau sub egida unei realități ce este convenabilă doar pentru acest fond de investiții financiare.

Acest UFX nu reprezintă altceva decât un soi de FNI (același rahat, cu altă pălărie!).„…poti tranzacționa oricând și oriunde dorești, tinând cont de faptul că vei întelege ceea ce faci atunci când accesezi platforma de tranzacționare, de ce deschizi o anumită tranzacție și cum ajută tranzacțiile tale la realizarea unei strategii personale de tranzacționare.”, conform www.ufx.com. Ce vorbești, Gogule? Dar de când are românul educație financiară ca să tranzacționeze singur? Nici măcar atât nu oferiți? Viitorii păgubiți merită tot suportul vostru.

Sub promisiunea unei siguranțe desăvârșite, UFX declară: „Din momentul în care creezi un cont de tranzacționare UFX și depozitezi fonduri până în momentul în care alegi să retragi fondurile respective, banii tăi se află în siguranță.”. Mai pe românește, fondurile sunt în siguranță atât timp cât se află în buzunarul tău. Dacă ajungi să te lași păcălit de mirajul îmbogățirii fără efort, banii tăi se vor afla doar în siguranța lor… și Dumnezeu cu mila!

UFX-ul a avut grijă să menționeze cu litere mărunte avertismentul de risc la care ne supunem atunci când alegem să tranzacționăm: „CFD-urile sunt produse cumpărate pe credit care implică un nivel ridicat de risc și se poate ajunge la pierderea întregului dvs. capital; de aceea este posibil să nu se potrivească tuturor investitorilor. Ar trebui să nu riscați mai mult decât sunteți pregătit să pierdeți și, înainte de a vă decide să tranzacționați, vă rugăm să vă asigurați că înțelegeți riscurile implicate, că luați în considerare nivelul experienței dvs. și că solicitați informații independent dacă este cazul. Nu oferim sfaturi de tranzacționare în mod strict.”

Deși tranzacționarea este sigură și fondurile sunt în siguranță, potrivit UFX, tot mai mulți români se plâng de pierderea unor sume importante de bani. Românii fac investiții financiare, crezând în multiplicarea banilor peste noapte. Ne-am obișnuit să respirăm mirosul banilor fictivi și să visăm la o avuție ce va pica așa… din cer!

Ne-am săturat de minciuni, de hoți și de „jecmănirea” românilor caracterizați prin simplitate, care nu au habar ce înseamnă pseudo investițiile financiare și aceste tranzacții frauduloase. Încă de la o vârstă fragedă, prin diverse proiecte educaționale, suntem puși la curent cu scopul utilizării prezervativului, însă nimeni nu ne spune cât este de importantă educația financiară. Astfel, am ajuns în stadiul de a nu mai face copii, dar investim cu ușurință în fundul altora.

by Mona Lisa

sursa: stiriledeconstanta.ro

foto: pixabay.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu