Criteriul National

Mirajul UFX sau noul Fond Național de Investiții (FNI), zis „hai să păgubim niște fraieri”?

decembrie 18
11:02 2015

 

În anul 1993, a luat naștere Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri, administrat de SAFI (SAFI-FMOA). Acesta a atras peste 220.000 de investitori. FMOA oferea cupoane pe care le puteai cumpăra cu suma de 50.000 de lei. În trei ani de zile, valoarea cupoanelor creștea miraculos, ajungând la 815.000 de lei. Un an mai târziu, a izbucnit scandalulCaritas. Același joc ce avea scopul de a îi stoarce pe români de bani. Atunci când piața fondurilor de investiții a fost reglementată prin lege, FMOA s-a prăbușit.

ajax

Fondurile în care românii investeau au apărut ca ciupercile după ploaie. Nici măcar după colapsul menționat anterior, românii nu s-au retras. Pe data de 19 octombrie 1995, pe piața din România s-a lansat Fondul Național De Investiții (FNI), fiind același concept de joc piramidal.

FNI a crescut fictiv sub ochii poporului român care investea tot mai mult, iar prăbușirea a fost bruscă pentru cei peste 300.000 de „investitori”. Românii au crezut în FNI și au mizat pe promisiunea unor câștiguri fabuloase. Oamenii au ajuns să-și vândă obiectele de valoare, mașinile sau chiar casele, crezând în multiplicarea banilor de pe o zi pe alta. Înainte de această decădere, FNI susținea că în anul 1999 multiplicase de 99, 7 ori banii investitorilor. Prin prisma unor campanii de publicitate ce inspirau siguranță, FNI a convins sute de mii de români să cumpere unități de fond: „Dormi liniștit, FNI veghează pentru tine!”.

Așa-zisul proces de multiplicare a banilor avea loc doar pe hârtii. În realitate, mulți dintre banii declarați de Fondul Național de Investiții nici măcar n-au existat. Prin exprimarea unor false dobânzi, FNI dorea să îi convingă pe naivii români, dornici de îmbogățire peste noapte, să investească, achiziționând cât mai multe unități de fond.

Într-o lume care își desfășoară o bună parte din activități în cadrul internetului, în România a apărut un alt fond de investiții financiare – UFX sau „hai să păgubim niște fraieri”.

„UFX înțelege că este extrem de important contactul direct într-o lume mai digitală ca niciodată, în special atunci când vorbim despre banii tăi.”, declară UFXpe site-ul lor, într-o categorie ce poartă denumirea „Filosofia noastră”. În principiu, filosofia, ca formă a conștiinței sociale, reprezintă un sistem coerent de idei care reflectă realitatea. După acest nume absolut predestinat pe care îl poartă categoria vizată, trag concluzia că noțiunile lor ingrate stau sub egida unei realități ce este convenabilă doar pentru acest fond de investiții financiare.

Acest UFX nu reprezintă altceva decât un soi de FNI (același rahat, cu altă pălărie!).„…poti tranzacționa oricând și oriunde dorești, tinând cont de faptul că vei întelege ceea ce faci atunci când accesezi platforma de tranzacționare, de ce deschizi o anumită tranzacție și cum ajută tranzacțiile tale la realizarea unei strategii personale de tranzacționare.”, conform www.ufx.com. Ce vorbești, Gogule? Dar de când are românul educație financiară ca să tranzacționeze singur? Nici măcar atât nu oferiți? Viitorii păgubiți merită tot suportul vostru.

Sub promisiunea unei siguranțe desăvârșite, UFX declară: „Din momentul în care creezi un cont de tranzacționare UFX și depozitezi fonduri până în momentul în care alegi să retragi fondurile respective, banii tăi se află în siguranță.”. Mai pe românește, fondurile sunt în siguranță atât timp cât se află în buzunarul tău. Dacă ajungi să te lași păcălit de mirajul îmbogățirii fără efort, banii tăi se vor afla doar în siguranța lor… și Dumnezeu cu mila!

UFX-ul a avut grijă să menționeze cu litere mărunte avertismentul de risc la care ne supunem atunci când alegem să tranzacționăm: „CFD-urile sunt produse cumpărate pe credit care implică un nivel ridicat de risc și se poate ajunge la pierderea întregului dvs. capital; de aceea este posibil să nu se potrivească tuturor investitorilor. Ar trebui să nu riscați mai mult decât sunteți pregătit să pierdeți și, înainte de a vă decide să tranzacționați, vă rugăm să vă asigurați că înțelegeți riscurile implicate, că luați în considerare nivelul experienței dvs. și că solicitați informații independent dacă este cazul. Nu oferim sfaturi de tranzacționare în mod strict.”

Deși tranzacționarea este sigură și fondurile sunt în siguranță, potrivit UFX, tot mai mulți români se plâng de pierderea unor sume importante de bani. Românii fac investiții financiare, crezând în multiplicarea banilor peste noapte. Ne-am obișnuit să respirăm mirosul banilor fictivi și să visăm la o avuție ce va pica așa… din cer!

Ne-am săturat de minciuni, de hoți și de „jecmănirea” românilor caracterizați prin simplitate, care nu au habar ce înseamnă pseudo investițiile financiare și aceste tranzacții frauduloase. Încă de la o vârstă fragedă, prin diverse proiecte educaționale, suntem puși la curent cu scopul utilizării prezervativului, însă nimeni nu ne spune cât este de importantă educația financiară. Astfel, am ajuns în stadiul de a nu mai face copii, dar investim cu ușurință în fundul altora.

by Mona Lisa

sursa: stiriledeconstanta.ro

foto: pixabay.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro