Criteriul National

Motivul pentru care Kovesi va deveni șefa Parchetului European. Care sunt implicațiile pentru Iohannis | Criteriul National

Motivul pentru care Kovesi va deveni șefa Parchetului European. Care sunt implicațiile pentru Iohannis | Criteriul National
februarie 07
01:59 2019

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a intrat în etapa finală a selecţiei pentru şefia Parchetului European, un organism care îşi va începe activitatea la 1 ianuarie 2020 şi care va avea obiectivul de a proteja bugetul Uniunii Europene în condiţiile în care fraudele cu fondurile comunitare ajung la câteva miliarde de euro, iar cele cu TVA la câteva zeci de miliarde.

Laura Codruţa Kovesi este în vârful unei liste de trei procurori aleşi de o comisie tehnică independentă. O listă pe care se mai află un magistrat francez şi unul neamţ. Ca să devină şefa Parchetului European, Kovesi are nevoie de avizul comisiei de justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European. Iar numirea în funcţie depinde de votul final din Consiliul Europei.

Puterea de la Bucureşti, prin vocea lui Tudorel Toader, se opune acestei numiri. Ministrul Justiţiei a anunţat chiar că va pregăti o argumentaţie în faţa europenilor pentru a demonstra neregulile comise de DNA sub conducerea lui Kovesi.

Acestea sunt datele seci, dar modul de acţiune al Uniunii Europene arată că Laura Codruţa Kovesi va deveni aproape sigur primul procuror şef al Pachetului European. Pentru a înţelege acest mod de acţiune şi de ce argumentele lui Tudorel Toader nu vor conta, oricât de temeinice ar fi, trebuie să ne întoarcem în primăvara anului 2017.

În data de 9 martie 2017, polonezul Donald Tusk a primit al doilea mandat de preşedinte al Consiliului European, instituţia care reuneşte liderii a 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Alegerea sa a fost făcută însă cu opoziţia puternică a Poloniei, ţară pe care teoretic o reprezintă şi pe care a condus-o din poziţia de premier între 2007 şi 2014. Polonia a avertizat liderii statelor membre UE că decizia lor de a-i oferi un nou mandat la preşedinţia Consiliului European fostului premier Donald Tusk este un pas către dezintegrarea blocului comunitar.

În acel moment portavocile europene au transmis că Tusk este contestat de propriul guvern doar pentru că a spus adevărul despre schimbările anti-democratice care se întâmplă la Varşovia. Însă adevărul polonezilor era altul. Ei îl contestau pentru că în timpul primului mandat la conducerea Consiliului European (2014-2017), Tusk nu a fost echidistant şi a favorizat Germania. Ba mai mult, polonezii l-au mai acuzat pe Tusk că a favorizat din poziţia de premier ancheta privind tragedia de la Smolensk din 2010, când preşedintele ţării şi aproape 90 de şefi de instituţii naţionale au murit într-un accident aviatic produs pe teritoriul Rusiei.

 

Ca să înţelegem superficialitatea cu care s-a făcut ancheta despre moartea preşedintelui Kaczynski, fratele geamăn al actualului lider al partidului de guvernământ, noile investigaţii au arătat faptul că ruşii au trimis în Polonia nişte coşciuge în care amestecasera bucăţi de cadavre de la mai multe persoane.  Asta în timp ce ţara era condusă de Tusk, al cărui guvern s-a ocupat de funeralii. Acelaşi Tusk asupra căruia planează şi suspiciuni de corupţie în ţara sa.

Pentru toate aceste motive, în urmă cu un an Tusk a fost primit pe peronul gării din Varşovia de câteva mii de persoane care aveau pancarte cu el îmbrăcat în haine de zeghe. Cam ca acelea pe care le au protestatarii rezist cu Dragnea.

Că Tusk este vinovat sau nu, va stabili justiţia din Polonia, dar regulile Uniunii Europena impuse României transmit mai degrabă că trebuia să meargă să îşi rezolve acuzaţiile şi abia apoi să se întoarcă în politică.

Și atunci de ce a preferat Uniunea Europeană să sfideze în 2017 guvernul uneia dintre cele mai mari ţări din Europa? Pentru că mai marii Europei vor să transmită pe orice cale că nu statele şi voinţa lor sunt importante, că nu cei aleşi democratic –inspirat sau nu de către popor- au puterea, ci un sistem birocratic coagulat la Bruxelles. Mesajul transmis în 2017 Poloniei a fost unul grav pentru toate statele, deşi fiecare şef de stat şi-a spus în barbă că e doar o problemă internă a Poloniei.

CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei