Criteriul National

Musicalul “Romeo și Julieta” i-a plimbat pe constănțeni prin toate stările posibile

Musicalul “Romeo și Julieta” i-a plimbat pe constănțeni prin toate stările posibile
iunie 19
13:35 2017

19244269_446680685705636_1638556024_n

Teatrul de Stat din Constanța a fost, sâmbătă, 17 iunie 2017, și duminică, 18 iunie 2017, gazda și martorul unui eveniment mirific: musicalul “Romeo și Julieta”, monumentala creație literară a lui William Shakespeare despre soarta a doi îndrăgostiți care luptă împotriva destinului și, în același timp, cea mai tipică poveste de dragoste a Renașterii. Cei care au preferat să rămână acasă sau să facă cu totul altceva sâmbătă și duminică seara, nici nu realizează ce au pierdut…

Speranța NU are dreptul să moară

Prestația tinerilor actori a fost de-a dreptul excepțională. S-a cântat și s-a dansat cu o intensitate ieșită din comun. Spectatorii prezenți în sală (printre care m-am numărat și eu) au fost plimbați, sufletește vorbind, prin toate stările posibile. De la bucurie până la tragedie, de la înălțare până la (de)cădere, totul a fost o încântare pentru ochi, urechi, minte și, mai ales, inimă. Presărat cu momente de umor care au stârnit hazul, evenimentul a fost realmente un deliciu. Adică, hrană pentru suflet, dragi cititori!

Mesajul care se desprinde? După părerea mea, nu poate fi decât acesta: Trupul pleacă, spiritul rămâne. Și, desigur, Iubirea, care este nepieritoare și nemuritoare, în ciuda tuturor dificultăților și opreliștilor. A, și încă ceva: Speranța NU are dreptul să moară.

19349235_446678802372491_1216630023_o

Fiind prezentat de către Asociația Cultural – Artistică și Trupa AICI în parteneriat cu Teatrul de Stat din Constanța, musicalul “Romeo și Julieta” este o adaptare de Tiberiu Roșu după piesa lui William Shakespeare, pe o parte, și după muzica lui Gérard Presgurvic, pe de altă parte. Traducerea a fost făcută de Mariana Constantinescu, iar coregrafia este semnată Geta Răvdan Huncanu. În ceea ce privește pregătirea muzicală, aceasta îi aparține Asistentului universitar Radu Făgărășan. În fine, scenografia este semnată Ciprian Morți.

Proiect încununat de succes

Scopul proiectului l-a constituit un laborator de lucru în realizarea de performanță la nivel actoricesc, coregrafic și muzical. Mai exact, s-a plecat de la ideea de a uni artele și nu în ultimul rând de a aduce împreună tineri adolescenți, studenți și actori cu experiență într-un spectacol curajos ce poate pune probleme chiar si profesioniștilor. Mai mult decât atât, cei care și-au dat mâna pentru ca acest proiect să prindă viață au dorit să aducă povestea lui Shakespeare în ziua de azi, spusă de tineri către tineri. Și am văzut cu toții (cei prezenți în week-end la spectacol) că demersul lor a fost încununat de succes. Deși rămânem totuși cu regretul că asemenea evenimente sunt destul de rare pe litoralul Mării Negre, în condițile în care Constanța este un oraș mult mai mare decât Cluj, Sibiu, Iași sau Craiova, unde – trist pentru noi să constatăm acest lucru – interesul manifestat pentru cultură și artă este cu totul altul.

În încheiere, țin să îi mulțumesc bunului meu prieten, fotoreporterul Daniel Păun, pentru fotografiile oferite în mod special pentru acest articol.

19389658_446679739039064_85965508_n

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Marian Nedelea

Marian Nedelea

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu