Criteriul National

Muzeul Brăilei – tradiție și diversitate

Muzeul Brăilei – tradiție și diversitate
iunie 04
05:44 2015

Muzeul Brăilei este o instituție culturală de marcă a orașului de la Dunăre, precum și o locație deosebită din punct de vedere arhitectural. Acesta conține colecții interesante din diverse domenii, precum istorie, etnografie, artă, memoriale, științele naturii și restaurare.

Instituția muzeală a luat ființă odată cu biblioteca orașului, printr-un decret al regelui Carol I, emis la 23 august 1881. La început muzeul nu avea un sediu propriu, ci funcționa în incinta liceului “Nicolae Bălcescu”.

Bazele actualului muzeu au fost puse în 1955, când a fost inaugurat Muzeul mixt de istorie “Hristo Botev”. În 1959 sediul muzeului s-a mutat în clădirea Hotelului Francez din Piața Traian, iar expoziția de bază a fost regândită, înființându-se și o secție de istorie dedicată Revoluției de la 1848. În momentul de față, secția conține colecții de numismatică, documente, manuscrise, carte veche și rară, atât românească cât și străină, artă decorativă, știință și tehnică, discuri, instrumente muzicale, fotografii și fonduri memoriale.

Tot în 1955 a luat ființă și secția de arheologie, prin strădania a doi absolvenți ai Facultății de Istorie din București (Nicolae Hartuche și Florian Anastasiu). În prezent, secția conține peste 15 000 de piese – obiecte descoperite chiar în urma cercetărilor muzeografilor (90%), dar și din donații. Colecțiile conțin obiecte care datează din perioada paleoliticului superior, neoliticul mijlociu, eneolitic, epoca bronzului, prima și a doua epocă a ferului, etc.

Secția de științele naturii a luat naștere în 1964 și a funcționat inițial într-un local situat în Parcul Monument. Patrimoniul de bază al acestei secții numără peste 20.000 de piese, din arii precum: botanică, celenterate, gasteropode, crustacee, insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere, geologie.

Secția de artă a luat ființă în anul 1965 și cuprinde aproximativ 4000 de piese de pictură și grafică, artă plastică, artă decorativă europeană și extrem-orientală, dar și fotografii. Dintre toate acestea, cea mai importantă este colecția de artă plastică, ce conține opere de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu ș.a.

Secția Memoriale s-a înființat după 1970 și are un patrimoniu care conține aproximativ 17.000 de piese – manuscrise, corespondență, carte, periodice, fotografii, mobilier, obiecte personale, artă plastică și decorativă – aparținând mai multor personalități din zonă precum Ana Aslan, D.P. Perpessicius, Edmond Nicolau sau Ion Băncilă.

Secția de Etnografie și artă populară a fost constituită în 1976 și conține colecții impresionante din următoarele domenii: arhitectură rurală, artă populară (țesături, port popular, obiecte de podoabă), viața spirituală (obiecte de rit, icoane pe lemn și sticlă), obiceiuri legate de viața omului, obiceiuri de peste an, ocupații tradiționale (agricultură, vânătoare, pescuit, apicultură, păstorit), obiecte de uz casnic și gospodăresc, meșteșuguri, industrii.

De asemenea, Muzeul Brăilei mai găzduiește și laboratoare pentru restaurarea a diferite obiecte istorice din ceramică, metal, dar și textile, lemn și mobilier, artă, carte, pictură sau din domeniul științelor naturale.

O altă componentă la fel de importantă a acestei locații este și editura Istros. Aceasta a fost înființată în 1995 și însumează la ora actuală peste 315 titluri.

Muzeul Brăilei are în subordine și Casa memorială “D.P. Perpessicius”, Casa Memorială “Panait Istrati” și Centrul de Cultură “Nicăpetre”.

Așa cum spuneam și la început, Muzeul Brăilei este una dintre cele mai importante instituții de cultură din acest oraș și face parte dintr-un director locații, unde pot fi găsite și alte instituții de acest gen, de pe tot cuprinsul României.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo