Criteriul National

Muzeul Satului Dobrogean – ce părere aveți?

 Breaking News
Muzeul Satului Dobrogean – ce părere aveți?
martie 19
11:38 2017

prezentare_2

 

La reintoarcerea mea la Constanta, inspirat de experienta vestica, primele proiecte la care ma gandeam erau cele muzeale. Asa am inceput cateva schite pentru muzeul satului dobrogeam si cel al marii negre. Daca administratia locala nu a raspuns nici macar la ideile pentru proiecte simple de amenajare a spatiilor vezi si a terenurilor de sport, atunci am fost nevoit sa-mi concentrez altfel energia, singura solutie de implicare comunitara ramanad cea ONG-istica. Administratia are parca o politica de distrugere si nu una de amenajare si dezvoltare a teritoriului, asa ca ma gandesc sa enunt si sa exprim grafic cateva idei de proiecte pentru ca ce este scris, scris ramane. :-) Unul dintre muzeele cele mai reprezentative si benefice este Muzeul Satului din capitala, dar amenajari asemnatoare pot fi intalnite in mai multe zone din tara. De ce sa nu avem unul si la Constanta, ca oricum tinutul este in continua desertificare culturala.

JUSTIFICARE

tinutul Dobrogean are o istorie lunga si bogata, de-a lungul mileniilor diferite asezari cunoscand diverse forme de organizare si adaptare la mediul inconjurator. Regiunea beneficiaeaza de numeroase bogatii naturale, fapt ce a determinat utilizarea si dezvoltare mai multor tehnici de constructie si de expresie a caldirilor de locuit, de administratie, de aparare sau de cult. In vederea promovarii specificului local, un proiect al Muzeului Dobrogean ar aduce beneficii deosebite pentru generatia actuala si cele viitotare.

POZITIONARE

Relationarea muzeului propus cu orasul Constanta este foarte importanta. Accesul trebuie sa se faca usor pentru locuitorii municipiului (aglomerarea urbana cea mai mare a judetului), dar mediul inconjurator amenajarii este de asemenea foarte important fiind de evitat prezenta in zona a cladirilor inalte care pot constituii dominante contructive ce pot afecta atmosfera satului propus. Asocierea cu zona Palazu inlesneste accesul atat pentru locuitorii din oras, cat si pentru locatitatile invecitate prin relationarea apropiata cu drumul judetean. Pentru turistii din Mamaia se poate organiza o cursa cu vaporasul pe lacul Sud-Ghiol. In zona propusa, malul de pamant este la o inaltime considerabila fata de luciul apei, asa ca singura varianta este  crearea unei peninsule artificiale.

DEZVOLTARE

Din punctul meu de vedere proiectul poate porni in baza unui parteneriat de colaborare intre Directia de Cultura, Muzeul de Arta Populara si administratia locala. Eu le voi aduce la cunostinta ideile de mai sus in scris, daca nu vor fi in stare sa se puna la masa si sa dezvolta un proiect asemanator, sper sa se implice atunci si alte institutii si asociatii sau mai asteptam cativa ani pana isi vor face curaj oameni responsabili si capabili sa se implice in administratie.

incadrare

 

_a926f1a3e2a50430d6d4c21f12d47003_0

66-600x401

844_motive-dobrogene-1

3099_motive-dobrogene-3

Arhitectură-dobrogeană

casa

casa_enisala5

case-dobrogea-820x300

e51d196568047727949ebe1240f6d711

imageResize

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu