Criteriul National

Muzica, Imaginatia, o forma de limbaj

martie 24
14:20 2015

 

   APARTEMuzica trebuie sa aduca foc în inimile barbatilor si lacrimi în ochii doamnelor. Ludwig van Beethoven

Muzica se adreseaza Imaginatiei. In esenta muzica este incapabila sa exprime ceva, fie un sentiment, o atitudine, o stare psihica, un fenomen natural etc. Exprimarea nu a fost niciodata o trasatura intrinseca a muzicii. Interpretarea artistica este similara unei anumite estetici progresiste in care se denumeste acel act creator prin care se dezvaluie continutul si expresia unei lucrari dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic. Ea realizeaza actul unei creatii prin intermediul gandirii si sensibilitatii originale a interpretilor, facand sensibil pentru public chiar si ceea ce nu exista in text, scenariu sau partitura decat in stare virtuala. Uneori se asigura, astfel, trecerea de la o realitate vie a unor creatii care nu pot dobandi aceasta calitate decat prin actul interpretarii. Exercitandu-se asupra unor lucrari create in decursul timpului interpretarea artistica poate sa le dea o actualitate in care se vor reflecta, deopotriva, personalitatea si viziunea interpretilor.

De altfel, muzica este expresie, energie, fluid continuu, inspiratie, emotie dar si expresie a logicii!
Mai mult decat atat, avand atatea influente, atribute a fost tinta tuturor prefacerilor, denaturarilor, interpretarilor umane, a gusturilor fiecaruia in parte sau a epocii in care umanitatea a traversat-o de la primul sunet auzit (si/sau reprodus) de om pana la cea mai elitista sau sofisticata compozitie ce poate lua nastere chiar in secunda in care dumneavoastra lecturati acest text!
Consider de asemenea ca muzica face parte din activitatea umana deoarece este o emotie capturata intr-o anumita desfasurare. Numai muzica poate transmite procesul de transformare al sentimentelor in decursul timpului.
De aceea, pentru cei care inca nu au perceput Lumea Spirituala, muzica ofera o anumita analogie cu impresia asupra spiritualitatii, resimtite de catre cel ce intra in contact cu acest Univers!
Exista nenumarate exemple de opinii conform carora muzica are un substrat emotional, ceea ce face ca aceasta afirmatie sa fie considerata uneori un fapt evident. Cu toate acestea muzica nu are In mod necesar un substrat emotional. Asta nu este același lucru cu a afirma ca muzica poate fi inteleasa exclusiv logic; intuitia este considerata necesara, dar intuitia nu este o emotie. Argumente In favoarea acestui punct de vedere sunt urmatoarele:

1) Comunicarea și experienta unei emotii sunt lucruri diferite. Muzica poate crea o emotie In ascultator; asta nu Inseamna ca muzica a comunicat o emotie. Muzica duce la experienta unei emotii doar In mod indirect, prin imaginatie. De exemplu, muzica are un efect mic asupra acelor oameni care, deși au sentimente și emotii ca toate fiintele umane, nu au multa imaginatie.combinarea filozofiei cu poezia produce un sofist. Limbajul poetic, dar nu și cel filozofic, este imprecis. Atunci când se Incearca sa se stabileasca ce fel de emotii sunt transmise și cum, se pot face putine afirmatii clare. Muzica nu este intrinsec emotiva mai mult decat limbajul uman ce poate fi catalogat poetic.

2) Analogia muzicii cu limbajul poate fi dusa numai pâna la un anumit punct, deoarece cuvintele și frazele muzicale nu au un sens. De exemplu, exact aceeasi compozitie vocala este perceputa ca trista sau vesela In functie de text. Dintr-o limba necunoscuta pot fi percepute intonatia, ritmul și dinamica, adica precis componente principale ale muzicii. Muzica ar putea fi considerata ca ceea ce ramâne din limbaj atunci când cuvintele sunt necunoscute. Din acest punct de vedere muzica este o componenta esentiala, alaturi de limbaj, a unei civilizatii.

3) Vis- a vis de analogia dintre muzica și limbaj  ce este frecvent Intalnita, se poate sustine ideea conform careia aceasta -Imaginatia  nu explica totuși ce este muzica, doar cu ce se aseamana. In contrast, In spiritul lui Pitagora, muzica ar putea fi vazuta ca legatura Intre armonia universala și cea umana (cele trei muzici au fost numite musica instrumentalis, musica mundana și musica humana de Boethius).

Faptul ca la savarsirea unui act de arta creatorul investeste opera cu un complex de sensuri si semnificatii al caror destinatar este receptorul este o evidenta. Dar, se pune intrebarea, cat de corecta si de cuprinzatoare este preluarea si interpretarea structurilor artistice transmise. Iata de ce perceperea mesajului nu este posibila decat atunci cand se realizeaza un cod comun de simboluri intre artist si consumatorul de arta. Existenta unui cod comun nu conduce automat la stabilirea unui echilibru intre repertoriile estetice apartinand celor doi factori ai comunicarii.

Filozofii esteticii muzicale abordeaza uneori alte Intrebari, de exemplu In ce sens precis se poate spune ca o compozitie muzicala exista? Se face astfel distinctia Intre ton care este o valoare interna, umana, necuantificabila și vibratie, o valoare externa, cuantificabila ca o variatie de presiune, un sunet. Este posibil ca tonul sa transcenda vibratia care este la originea lui, continând valori umane (farmec, etc.) sau derivate din natura (armonie, echilibru, etc.). Tonul include astfel ce Inseamna un sunet pentru om, deși In ce consta aceasta nu este precis Inteles. Se generalizeaza uneori de aici la concluzia ca muzica este fin legata de ascultator, devenind astfel o notiune subiectiva, cauta raspunsuri la Intrebari fundamentale.

Cu speranta ca am oferit o imagine ampla, de ansamblu va urez sa fiti mereu armoniosi si sa rezonati cu frecventele inalte…. totdeauna!

Sursa foto : www.ordineazilei.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo