Criteriul National

Muzica, Imaginatia, o forma de limbaj

martie 24
14:20 2015

 

   APARTEMuzica trebuie sa aduca foc în inimile barbatilor si lacrimi în ochii doamnelor. Ludwig van Beethoven

Muzica se adreseaza Imaginatiei. In esenta muzica este incapabila sa exprime ceva, fie un sentiment, o atitudine, o stare psihica, un fenomen natural etc. Exprimarea nu a fost niciodata o trasatura intrinseca a muzicii. Interpretarea artistica este similara unei anumite estetici progresiste in care se denumeste acel act creator prin care se dezvaluie continutul si expresia unei lucrari dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic. Ea realizeaza actul unei creatii prin intermediul gandirii si sensibilitatii originale a interpretilor, facand sensibil pentru public chiar si ceea ce nu exista in text, scenariu sau partitura decat in stare virtuala. Uneori se asigura, astfel, trecerea de la o realitate vie a unor creatii care nu pot dobandi aceasta calitate decat prin actul interpretarii. Exercitandu-se asupra unor lucrari create in decursul timpului interpretarea artistica poate sa le dea o actualitate in care se vor reflecta, deopotriva, personalitatea si viziunea interpretilor.

De altfel, muzica este expresie, energie, fluid continuu, inspiratie, emotie dar si expresie a logicii!
Mai mult decat atat, avand atatea influente, atribute a fost tinta tuturor prefacerilor, denaturarilor, interpretarilor umane, a gusturilor fiecaruia in parte sau a epocii in care umanitatea a traversat-o de la primul sunet auzit (si/sau reprodus) de om pana la cea mai elitista sau sofisticata compozitie ce poate lua nastere chiar in secunda in care dumneavoastra lecturati acest text!
Consider de asemenea ca muzica face parte din activitatea umana deoarece este o emotie capturata intr-o anumita desfasurare. Numai muzica poate transmite procesul de transformare al sentimentelor in decursul timpului.
De aceea, pentru cei care inca nu au perceput Lumea Spirituala, muzica ofera o anumita analogie cu impresia asupra spiritualitatii, resimtite de catre cel ce intra in contact cu acest Univers!
Exista nenumarate exemple de opinii conform carora muzica are un substrat emotional, ceea ce face ca aceasta afirmatie sa fie considerata uneori un fapt evident. Cu toate acestea muzica nu are In mod necesar un substrat emotional. Asta nu este același lucru cu a afirma ca muzica poate fi inteleasa exclusiv logic; intuitia este considerata necesara, dar intuitia nu este o emotie. Argumente In favoarea acestui punct de vedere sunt urmatoarele:

1) Comunicarea și experienta unei emotii sunt lucruri diferite. Muzica poate crea o emotie In ascultator; asta nu Inseamna ca muzica a comunicat o emotie. Muzica duce la experienta unei emotii doar In mod indirect, prin imaginatie. De exemplu, muzica are un efect mic asupra acelor oameni care, deși au sentimente și emotii ca toate fiintele umane, nu au multa imaginatie.combinarea filozofiei cu poezia produce un sofist. Limbajul poetic, dar nu și cel filozofic, este imprecis. Atunci când se Incearca sa se stabileasca ce fel de emotii sunt transmise și cum, se pot face putine afirmatii clare. Muzica nu este intrinsec emotiva mai mult decat limbajul uman ce poate fi catalogat poetic.

2) Analogia muzicii cu limbajul poate fi dusa numai pâna la un anumit punct, deoarece cuvintele și frazele muzicale nu au un sens. De exemplu, exact aceeasi compozitie vocala este perceputa ca trista sau vesela In functie de text. Dintr-o limba necunoscuta pot fi percepute intonatia, ritmul și dinamica, adica precis componente principale ale muzicii. Muzica ar putea fi considerata ca ceea ce ramâne din limbaj atunci când cuvintele sunt necunoscute. Din acest punct de vedere muzica este o componenta esentiala, alaturi de limbaj, a unei civilizatii.

3) Vis- a vis de analogia dintre muzica și limbaj  ce este frecvent Intalnita, se poate sustine ideea conform careia aceasta -Imaginatia  nu explica totuși ce este muzica, doar cu ce se aseamana. In contrast, In spiritul lui Pitagora, muzica ar putea fi vazuta ca legatura Intre armonia universala și cea umana (cele trei muzici au fost numite musica instrumentalis, musica mundana și musica humana de Boethius).

Faptul ca la savarsirea unui act de arta creatorul investeste opera cu un complex de sensuri si semnificatii al caror destinatar este receptorul este o evidenta. Dar, se pune intrebarea, cat de corecta si de cuprinzatoare este preluarea si interpretarea structurilor artistice transmise. Iata de ce perceperea mesajului nu este posibila decat atunci cand se realizeaza un cod comun de simboluri intre artist si consumatorul de arta. Existenta unui cod comun nu conduce automat la stabilirea unui echilibru intre repertoriile estetice apartinand celor doi factori ai comunicarii.

Filozofii esteticii muzicale abordeaza uneori alte Intrebari, de exemplu In ce sens precis se poate spune ca o compozitie muzicala exista? Se face astfel distinctia Intre ton care este o valoare interna, umana, necuantificabila și vibratie, o valoare externa, cuantificabila ca o variatie de presiune, un sunet. Este posibil ca tonul sa transcenda vibratia care este la originea lui, continând valori umane (farmec, etc.) sau derivate din natura (armonie, echilibru, etc.). Tonul include astfel ce Inseamna un sunet pentru om, deși In ce consta aceasta nu este precis Inteles. Se generalizeaza uneori de aici la concluzia ca muzica este fin legata de ascultator, devenind astfel o notiune subiectiva, cauta raspunsuri la Intrebari fundamentale.

Cu speranta ca am oferit o imagine ampla, de ansamblu va urez sa fiti mereu armoniosi si sa rezonati cu frecventele inalte…. totdeauna!

Sursa foto : www.ordineazilei.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu