NATO condamnă folosirea armelor chimice de regimul din Siria şi consideră utilizarea de astfel de arme ca fiind inacceptabilă. ” Cei responsabili trebuie traşi la răspundere”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul General al NATO, potrivit unui comunicat.
Încă de ieri Washingtonul, Parisul şi Londra au grăbit un proiectul de rezoluţie în cadrul Consiliul de Securitate al ONU. Aceste state au condamnat atacul şi au îndamnat la o anchetă completă şi rapidă din partea Organizaţiei pentru Interzicerea Armamentului Chimic (OIAC).
În text s-a cerut regimului sirian care a dezminţit ”categoric” acuzaţiile să furnizeze planuri de zbor şi orice informaţie despre operaţiunile militare din timpul momentul atacului produs în Siria miercuri şi soldat cu 72 de civili ucişi – dintre care 20 au fost copii, în timp ce peste 160 au fost răniţi, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.
De aceea, proiectul a impus fără echivoc unele sancţiuni, în virtutea capitolului 7 al Cartei Naţiunilor Unite.
„În urma oribilului atac cu arme chimice din Khan Shaykhun, în urma căruia au murit zeci de persoane, inclusiv mulți copii, Statele Unite au lansat un atac împotriva bazei aeriene Shayrat din Siria”, a declarat oficialul. „Regimul sirian poartă întreaga responsabilitate pentru această evoluție. NATO a condamnat în mod constant continuarea folosirii armelor chimice de Siria, acțiune care reprezintă o încălcare clară a normelor și acordurilor internaționale”, a adăugat Stoltenberg.
„Orice utilizare a armelor chimice este inacceptabilă, nu poate rămâne fără o reacție și cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a completat șeful NATO.
Statele Unite au informat Uniunea Europeană că este vorba doar de lovituri limitate care urmăresc să descurajeze noi atrocităţi provocate de arme chimice. De altfel preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a insistat că „există o distincţie clară între raiduri aeriene asupra unor ţinte militare şi folosirea de arme chimice împotriva civililor”.
Aceste declaraţii au fost completate în cursul zilei de azi 7 Aprilie de către acelaşi funcţionar european ce a întărit ideea conform căreia folosirea de arme chimice în Siria „trebuie să primească un răspuns”. Toate au ca şi directive, ceea ce preşedintele american Donald Trump ar fi ordonat în cursul nopţii trecute.
Aplicând forţa şi legea Talionului – ” ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, tot astăzi s-a produs un raid asupra unei baze aeriene din Siria despre care Washingtonul susţine că a fost folosită pentru astfel de atacuri, transmite Reuters, potrivit agenţiei Agerpres.
„Statele Unite au informat Uniunea Europeană că este vorba de lovituri limitate care urmăresc să descurajeze noi atrocităţi provocate de arme chimice”, a precizat Juncker într-un ALT comunicat. Acesta a insistat că „există o distincţie clară între raiduri aeriene asupra unor ţinte militare şi folosirea de arme chimice împotriva civililor”.
Pe aceeaşi poziţie ofensivă se situează şi declaraţia preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk. Acesta a declarat că loviturile americane din Siria „ilustrează fermitatea necesară în faţa atacurilor chimice barbare”. El a adăugat că UE „va coopera cu SUA pentru a pune capăt brutalităţii din Siria””, într-un scurt mesaj difuzat pe Twitter, citat de AFP.
Reacţiile şefilor de state nu au întârziat să apară. Astfel că, Angela Merkel-cancelarul Germaniei a fost de părere că atacul SUA asupra bazei militare siriene este de înţeles, dată fiind suferinţa poporului sirian. „Atacul SUA este de înţeles dată fiind amploarea crimelor de război, dată fiind suferinţa persoanelor nevinovate şi dat fiind blocajul din Consiliul de Securitate al ONU”, a declarat Merkel, care a descris atacul american drept ‘limitat şi ţintit’.
Pe de altă parte, ministrul italian de externe Paolo Gentiloni a apreciat că raidul american „limitat” constituie un răspuns adecvat la agresiunea siriană şi un mijloc de descurajare a folosirii de arme chimice de către preşedintele sirian Bashar Al-Assad şi nu trebuie perceput ca o etapă a unui proces de escaladare militară. În opinia sa, conflictul din Siria trebuie neapărat rezolvat prin „negocieri care să includă forţele regimului şi ale opoziţiei, monitorizate de ONU şi cu un rol decisiv şi constructiv al Rusiei”. Domnia sa a mai adăugat că a discutat cu liderii Franţei şi Germaniei, care au împărtăşit această poziţie.
Totuşi există şi voci critice precum cele ale Elveţiei ce consideră şi invită la calm şi face un apel la evitarea unei escaladări militare în Siria. ” Elveţia acordă prioritate unei soluţii politice la criza siriană şi va continua să sprijine eforturile pentru un dialog sub auspiciile ONU şi care să fie dus la bun sfârşit de trimisul special al organizaţiei pentru Siria, Staffan de Mistura’, se menţionează într-un comunicat al MAE elveţian. Elveţia ” condamnă cu toată fermitatea” folosirea armelor chimice şi aminteşte că un astfel de act reprezintă o crimă de război. Totodată, Confederaţia Helvetică a cerut „o reacţie concertată şi rapidă” a Consiliului de Securitate al ONU şi a solicitat tuturor părţilor implicate în conflict, „îndeosebi guvernului sirian”, să ofere acces pe teritoriul sirian „Comisiei de Anchetă” care „să investigheze faptele”.
Având o poziţie asemănătoare, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a atras atenţia că nu este posibilă reglementarea conflictului din Siria în lipsa unui acord între SUA şi Rusia, care în momentul de faţă este „extrem de departe”, aşa cum a transmis pentru MTI. „Este în interesul Ungariei, al Europei şi, cred eu, al întregii lumi să se încheie în cel mai scurt timp posibil un acord cu privire la reglementarea (situaţiei) din Siria. În acelaşi timp, nu este prea pesimist să afirmăm că în momentul de faţă ne aflăm extrem de departe de un astfel de acord, având în vedere evenimentele din ultimii ani”, a declarat presei şeful diplomaţiei ungare, adăugând că Ungaria condamnă cu cea mai mare fermitate folosirea oricărui fel de armament chimic.
Consiliul de Securitate al ONU a fost reuneit de urgenţă încă de miercuri, cu scopul de a examina circumstanţele celui mai sângeros ”atac chimic” de la începutul războiului sirian.Reuniunea a fost una foarte tensionată, deoarece mai multe mari capitale, inclusiv Parisul şi Londra au acuzat în mod direct regimul lui Bashar al-Assad.
”Toate probele pe care le-am vazut sugereaza ca regimul lui (al-)Assad (…) a folosit arme ilegale in deplina cunostinta de cauza asupra propirului popor”, a declarat seful diplomatiei britanice Boris Johnson.
Deloc surprinzătoae a fost reacţia armatei ruse care a declarat pe baza unor ”date obiective” că aviaţia siriană a atacat un ”depozit” al rebelilor în care se aflau ”substante toxice” ce au explodat şi acestea s-au răspândit în atmosferă.
„Pe 7 aprilie, în cursul dimineţii, două distrugătoare americane – USS Ross şi USS Porter – au efectuat din Marea Mediterană, din apropierea Insulei Creta, un atac masiv cu rachete, vizând Baza aeriană Ash Shayrat, în provincia Homs. Potrivit datelor de care dispune Rusia, doar 23 de rachete de croazieră au lovit baza aeriană siriană. Nu este clar unde au ajuns celelalte 36 de rachete de croazieră”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de site-ul agenţiei Sputnik.
Oricum, situaţia este departe de a se fi calmat, iar explicaţia oficială rămâne aceasta, fiind spusă tuturor agenţiilor de presă din lume- şi anume că preşedintele Sirian Bashar al Assad „poartă întreaga responsabilitate” pentru atacul aerian al SUA împotriva unei baze militare siriene.
Sursa foto Nato,Strategic Culture Foundation,DefenceTalk,BBC,Stiri
Sinteză material realizat de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional
