Criteriul National

Nature, despre Laserul de la Măgurele: Acuzațiile de corupție învăluie proiectul imensului laser european din România – Esential

Nature, despre Laserul de la Măgurele: Acuzațiile de corupție învăluie proiectul imensului laser european din România – Esential
august 17
22:57 2020
Cel mai mare institut științific din România, Insititutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară, se află acum în centrul unui scandal după demiterea directorului general Nicolae Zamfir. Institutul din apropierea Bucureștiului găzduiește cel mai puternic laser științific din lume – însă unii oameni de știință spun că managementul deficitar amenință instalația și proiectul, scrie celebra revistă Nature care dedică încă un articol dedicat situației de la ELI-NP.

În iulie, un sindicat reprezentând oamenii de știință de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) de lângă București a depus o plângere de corupție împotriva directorului lor, Nicolae-Victor Zamfir.

Cercetătorii susțin că numirea lui Zamfir în funcția de director a fost ilegală. De asemenea, aceștia spun că a gestionat greșit institutul, perturbând activitatea științifică și proiectul de a construi laserul ca parte a inițiativei Uniunii Europene Extreme Light Infrastructure (ELI), care riscă să fie oprită din România.

În plângere, cercetătorii protestează împotriva extinderii în luna februarie a numirii lui Zamfir în calitate de șef al IFIN-HH de secretarul de stat pentru cercetare, Dragoș Ciuparu, timp de aproape încă patru ani. Ei spun că acest lucru este problematic, deoarece Zamfir are 68 de ani – trei ani peste limita de vârstă legală pentru un astfel de post de funcționar public. De asemenea, au depus plângere împotriva lui Ciuparu, acuzându-l de abuz în serviciu și susțin că Zamfir este complicat la abuz.

Cei doi au negat acuzațiile. Zamfir spune că limita de vârstă a ocupării funcției de conducere a fost stabilită numai după ce a fost numit inițial în 2004 și că prelungirea contractului său este în conformitate cu legile existente atunci când a semnat un contract anterior. „Aici, în România, oricine poate acuza pe oricine de orice”, spune Ciuparu.

Nicolae Zamfir a respins și acuzațiile de management deficitar. El a afirmat că Institutul Național pentru Fizică și Energie Nucleară este printre cele mai prestigioase din Europa și din întreaga lume. În timpul mandatului său de director preocuparea sa principală a fost să îmbunătățească mai multe colaborări pentru ca Institutul să facă parte din comunitatea științifică europeană și mondială- mai afirmă acesta.

Megalaserul

ELI este un mega-proiect UE de 875 milioane de euro (1 miliard de dolari SUA) care construiește trei lasere de cercetare de ultimă generație pentru a stimula știința în Europa Centrală și de Est. Celelalte două site-uri, din Ungaria și Republica Cehă, vor fi gata să-și ofere serviciile cercetătorilor din întreaga lume anul viitor.

Dar instalația românească, care se numește ELI-Nuclear Physics (ELI-NP) și este concepută pentru a efectua cercetări de ultimă oră în fotonica nucleară, a rămas întârziată din cauza problemelor cu o componentă cheie, sursa gamma / γ. Celelalte componente ale ELI-NP, două brațe laser cu o putere de 10 petawatt – cel mai puternic construit vreodată – sunt la termen.

În 2018, dezacordurile au izbucnit între Zamfir și EuroGammaS, consorțiul care construia sursa gamma. Zamfir a anulat contractul cu EuroGammaS, chiar dacă majoritatea componentelor au fost construite și a contractat Lyncean Technologies din Fremont, California, pentru a finaliza sursa, împingând finalizarea acestuia până în 2023. Instanțele din România deliberează cine ar trebui să plătească pentru lucrarea deja completat de EuroGammaS.

Întârzierea înseamnă că România a fost lăsată în afara următoarei faze cruciale a ELI: în luna mai, celelalte două țări nu au inclus România în cererea lor la Comisia Europeană pentru a forma un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) care va adăuga alți parteneri UE în cele din urmă, să guverneze ELI și să își împartă costurile operaționale, într-un mod similar modului în care o organizație administrativă internațională guvernează CERN, laboratorul de fizică a particulelor din Europa, lângă Geneva, Elveția.

Tensiunile cu personalul

De asemenea, semnatarii s-au plâns că, în aprilie, Zamfir a dizolvat consiliul științific al institutului, care este ales de personalul științific permanent. Zamfir spune că electoratul ar fi trebuit să includă și alt personal din institut. Extinderea contractului lui Zamfir a fost ultima picătură, spune Livius Trache, fost director științific la IFIN-HH.

În mai, Trache a scris o scrisoare către colaboratorii științifici ai IFIN-HH din alte țări, în care el descrie „un război între management și cercetătorii de la institut”. Scrisoarea critică stilul de conducere al lui Zamfir și se plânge de demiterea consiliului științific. Acesta subliniază valoarea ELI-NP, despre care spune că trebuie salvat de la un management necorespunzător.

Mai mult, oamenii de știință spun că în noiembrie anul trecut, Zamfir a întrerupt un acord de colaborare cu Institutul Laue-Langevin (ILL). Cercetătorii ILL spun că Zamfir a anulat un împrumut de detectori importanți menit să îmbunătățească eficiența unui nou instrument ILL pentru sondarea structurii nucleelor ​​atomice, chiar dacă a existat un acord între IFIN-HH și ILL pentru împrumutul lor.

Peste 30 de milioane de euro pe an reprezentând costurile funcționării laserului ar urma să plătească România dacă va fi exclusă din proiectul Extreme Light Infrastructure.

Reamintim:

  • Există două scandaluri cât casa de mari, unul internațional, altul în cadrul institutului, care umbresc cel mai mare proiect de cercetare științifică din România, din toate timpurile, Laserul de la Măgurele. Articolul de mai jos vorbește despre scandalul extern și descrie pe scurt cum a ajuns România să nu facă parte – sperăm, deocamdată – din consorțiul ELI ERIC.

  • Realist vorbind, faptul că România nu a fost inclusă în ERIC înseamnă că nu vom mai putea accesa proiecte europene de cercetare în domeniul laserilor, pentru că în mod firesc banii se vor duce la entitatea cea mai calificată să-i absoarbă, adică consorțiul făcut de Cehia și Ungaria. Laserul va trebui întreținut de statul român.

  • Au apărut tot felul de scrisori de susținere bizare care indentifică proiectul Laserului cu persoana lui Nicolae Zamfir. Asta, în timp ce managementul lui Zamfir este din ce în ce mai contestat atât în mediile europene, cât și la el în Institut.
  • Proiectul ELI-NP este foarte întârziat și curând își va pierde titlul de de cel mai puternic laser din lume, fără să fi produs vreun experiment important în această calitate.
  • Felul cum a procedat guvernul PSD în ultimii ani în negocierile cu instituțiile europene și cu țările care compun ELI ERIC a știrbit dramatic reputația României.
  • Pentru a aplica din nou la consorțiul european, România trebuie să se supună, la fel ca toate celelalte state, unor reguli de transparență și poltici de cercetare comune. Ceea ce se pare că nu prea a voit până acum.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul