Criteriul National

Nelu Tătaru: 5% din cazurile noi ajung la Terapie Intensivă / Ce am văzut în martie-aprilie în Spania și Italia se poate întâmpla și la noi – Radio – TV

Nelu Tătaru: 5% din cazurile noi ajung la Terapie Intensivă / Ce am văzut în martie-aprilie în Spania și Italia se poate întâmpla și la noi – Radio – TV
august 04
00:43 2020

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a explicat luni seara, la TVR, că o scădere a numărului de infectări zilnice cu virusul SARS-CoV-2 sau atingerea unei faze de platou s-ar putea înregistra în următoarea perioadă numai în condițiile respectării regulilor impuse de autorități. Potrivit ministrului, dacă ajungem la un platou cu circa 1.500 de cazuri zilnice, asta „ar însemna, în zece zile, 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă”.

Ministrul Nelu Tătaru a vorbit într-un interviu la Știrile TVR despre evoluția actuală a epidemiei de Covid-19 în țara noastră, la două săptămâni de când a intrat în vigoare legea carantinei și izolarii.

  • „Dacă ne uităm la ultimele trei zile, avem o staționare a numărului de cazuri. Dar să nu ne amăgim. Suntem într-un moment în care gestionăm în spital atât cazurile ușoare sau asimptomatice, cât și cele severe și grave, care merg pe terapie intensivă”.
  • „Adaptăm fiecare spital cu un număr de paturi pentru terapie intensivă, generăm spitale de rezervă, asigurăm spitale de linia a treia și a patra, care pot prelua la un moment dat”.
  • „Acest moment este unul decisiv. Dar problema nu se tranșează în spitale, problema se tranșează în pre-spital, în acea transmitere comunitară. Dacă transmiterea comunitară rămâne accentuată, vom avea un număr de cazuri care vin peste unitățile spitalicești și gestionarea acestora va deveni din ce în ce mai grea, mai ales pe cazurile de terapie intensivă”.

5% din cazurile noi merg la Terapie Intensivă

  • „Suntem pe un trend crescător, dar scăzând de la o zi la alta în ce privește intensitatea de creștere. Nu suntem în scădere!”
  • „Dacă respectăm în următoarea săptămână niște reguli, ar trebui să ajungem la un platou. Eu aș vrea ca acest platou să se stabilească la 1.100-1.200, dar el ar putea să se stabilească la 1.500”.
  • „Dar, la 1.500, în zece zile înseamnă 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă. Trebuie să calculăm faptul că la numărul de cazuri noi dintr-o zi 5% merg în terapie intensivă”.

Unde apar cazurile noi

  • „În acest moment avem agenți economici care își testează lucrătorii, dar în același timp avem acele transporturi intra sau inter-județene, acei navetiști care merg cu mijloacele de transport în comun și care nu respectă niște reguli”.
  • „Avem apoi acele aglomerări pe litoral sau la munte, unde, la fel, nu se respectă niște reguli”.
  • „Avem transmitere comunitară accentuată în anumite zone, în anumite comunități, care trebuie gestionate”.
  • „Avem creștere a numărului de cazuri în rândul personalului medical, unde trebuie rigurozitate în păstrarea acelui echipament, la dezechipare, la purtarea măștii, dar și consultul cu atenție a fiecărui pacient care se prezintă la Urgențe”.

O scădere zilnică a cazurilor noi, doar dacă se respectă regulile

  • „Nu suntem numai noi care impunem astfel de restricții, numai că în alte țări aceste lucruri se respectă. La noi s-ar părea că trebuie să mai gândim un pic cam cum putem impune aceste lucruri. Nu vrem să devenim un stat polițienesc. Sunt reguli care trebuie respectate de noi toți. Dacă suntem nevoiți să impunem anumite restricții, e clar că o parte din concetățenii noștri chiar n-au înțeles mare lucru. Ne-am bucurat prematur la începutul lunii iunie când aveam 120-130 de cazuri pe zi și apoi nu s-a mai respectat nimic”.
  • „Da, putem să scădem sub 1.000 de cazuri noi într-o săptămână, o săptămână jumătate, dar numai dacă se respectă regulile”.
  • „Au fost și acele trei săptămâni fără legislație în care peste 4.000 de oameni infectați ori nu s-au internat ori s-au externat, i-am recuperat și pe aceea. O mare parte au fost recuperați, pentru că mulți au avut nevoie de concedii medicale, deci au apelat și dânșii la noi. Fiecare județ a încercat să îi identifice, cam în cazul a 50-60% s-a reușit”.

Despre testele fals pozitive

  • „Rezultatul unui test ține foarte mult de aparate, de manualitatea, de reactivii folosiți. Dacă am putut vedea teste fals pozitive, am putut vedea și teste fals negative”.
  • „Fiecare testare are și un test martor, la care se impune o anumită replicare virală la care este detectat. Dacă, de exemplu, am pus 10.000 și el are 9.800, testul va ieși negativ, nu pozitiv. Dar dacă a doua zi replicarea virală este mai accentuată, trece peste cele 10.000, va apărea un test pozitiv”.
  • „Noi obișnuim, și recomandarea mea a fost aceasta, de a corobora rezultatul unui test cu manifestările clinice”.
  • „Testare de masă nu găsim în nicio țară”.
  • „Noi trebuie să plecăm de la o premisă, testul este o stare de moment. În primele 2-3 zile, o să avem un test negativ, chiar dacă bolnavul este infectat. Până când infecția virală ajunge la un anumit nivel, testul este negativ. De aceea recomandarea noastră pentru asimptomatici sau contacți este de a se testa a 5-a sau a 6-a zi”.

Despre dozele de Remdesivir primite de România

  • „Orice tratament la acest moment nu este un tratament fix pentru coronavirus sau pentru SARS-CoV-2. Sunt tratamente „off-label”, care s-au folosit în toate statele pe măsura evoluției pandemiei”.

Nelu Tătaru: „Ce am văzut în martie-aprilie în Spania și Italia se poate întâmpla și la noi”

  • „Vreau să fiu foarte bine înțeles: vorbim de o săptămână și jumătate (când ar începe să scadă cazurile noi – n.r.­) în condițiile în care toți ne hotărâm să respectăm niște reguli. Dacă nu vom respecta aceste reguli, vom asista la o creștere accentuată de la o zi la alta, la o suprapopulare a spitalelor, la o aglomerare a UPU sau a secțiilor ATI, iar scenariile pe care le vedeam în martie-aprilie în Spania și Italia se pot repeta și la noi”.
  • „Poate că acum plătim tributul succesului nostru de atunci, sau poate și nesăbuința unora care negat sau bagatelizat tot ce s-a întâmplat atunci, toată suferința și toată răbdarea acestui popor”.
  • „Este un context pe care trebuie să-l judecăm toți dincolo de politic, strict într-un moment medical. Suntem într-un moment medical, pe care nu l-am terminat. Va veni și un moment economic și de abia dup-aia vom judeca și politic”.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul