Criteriul National

Nicolae Cinteză: Băncile trebuie să analizeze situaţia clienţilor cu rate amânate/ Continuă să vină foarte multe sesizări privind comportamentul băncilor în relaţiile cu clienţii – Finante & Banci

Nicolae Cinteză: Băncile trebuie să analizeze situaţia clienţilor cu rate amânate/ Continuă să vină foarte multe sesizări privind comportamentul băncilor în relaţiile cu clienţii – Finante & Banci
august 10
13:53 2020
Cu doar câteva zile înainte de a pune punct activităţii în fruntea direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, am stat de vorbă cu cel care a creat şi a condus acest departament încă de la înfiinţare: Nicolae Cinteză. Şi, mărturisesc, dincolo de lucrurile interesante pe care doream să le aflu, gândul meu mereu refuza să perceapă faptul că e ultima dată când purtăm o discuţie în acest birou, scrie Norel Moise pe blogul fineco24news. Ideea principală desprinsă din acest interviu e una destul de îngrijorătoare: criza actuală poate avea consecinţe mult mai drastice decât cea din 2008-2009 pentru băncile care nu sunt atente în gestionarea relaţiei cu clienţii, mai ales cu cei care au solicitat amânări la plată.

Ce a mai spus Cinteză în interviu acordat:

  • De unde ar putea apărea probleme? „Nu trebuie să uităm faptul că toate aceste dobânzi amânate la plată se vor reflecta în contabilitate. Ele vor fi înregistrate ca venituri. Dar vorbim de nişte venituri doar pe hârtie, neîncasate. Dintre acestea, o parte e posibil să nu se mai încaseze, din diferite motive. Iar dacă se va întâmpla aşa ceva, veniturile contabile devin provizioane, pierderi, etc. Dacă nu ţinem cont de context, riscăm să distribuim un profit inexistent” ne spune reputatul specialist.
  • Ce ar fi de făcut? „Cred că băncile ar trebui să se aplece încă de pe acum, cu multă seriozitate, asupra analizei capacităţii de plată a clienţilor care au cerut amânarea la plată. Iar în condiţiile în care se descoperă indicii care arată că un client sau altul e posibil să se găsească la 1 ianuarie 2021 în incapacitatea de a relua plăţile, să constituie deja provizioane. Oricum, finalul de an ar trebui să găsească fiecare dintre bănci cu analize foarte serioase pe partea aceasta de clienţi care au solicitat amânări la plata ratelor”.
  • Cât de complicat ar fi să se rezolve problemele eventuale apărute? „Nu va fi uşor, pentru că nu cred că acţionarii ar mai putea fi convinşi uşor astăzi să mai aducă nişte capital suplimentar. În concluzie, o rezolvarea a problemelor aşa cum am făcut în criza din 2008-2009 nu mai e posibilă. La vremea respectivă am aplicat o strategie în doi paşi: acoperirea neperformantelor prin injecţie de capital, până la momentul în care rata NPL s-a stabilizat. După acest pas a urmat curăţarea bilanţurilor de aceste credite neperformante. De ce nu putem replica reţeta? Capitalul va fi greu de adus şi, mai mult, procesul de curăţarea a bilanţurilor este astăzi frânat de regimul fiscal aplicat vânzării de credite neperformante”.
  • Ce a schimbat pandemia în procesul de creditare? „În primul rând s-a redus mult cererea de credite. Într-o lume în criză, atât populaţia cât şi companiile sunt mai rezervate în a lua credite. Mai ales în condiţiile în care nu ştim cât se va mai prelungi această pandemie. În al doilea rând a crescut puternic apetitul băncilor de a plasa disponibilităţi în titluri de stat, şi datorită faptului că practic acestea sunt fără risc. În al treilea rând, criza pune presiune pe costurile băncilor şi creează un moment prielnic pentru migrarea în digital (cu reduceri de personal şi redimensionarea reţelei. Ceea ce nu e în totalitate bine pentru clienţi”.
  • Despre relaţia dintre bănci şi clienţi. „Din păcate mai e foarte mult de lucru pe acest palier. Spuneam încă din februarie 2012 faptul că băncile care nu vor înţelege faptul că, clientul e cloşca lor cu pui de aur, vor avea numai de pierdut. Iar acest lucru s-a confirmat deja. Din păcate, continuă şi astăzi tendinţa unor bănci de a nu-şi informa suficient clienţii. Nu e vorba de a-l păcăli pe client, cum spun unii, ci pur şi simplu de o insuficientă informare. Putem accepta ideea că limbajul bancherilor e unul mai pretenţios şi că un client are mai puţine astfel de cunoştinţe. Dar când tu, bancă, vrei să faci o afacere cu un client, trebuie să te gândeşti că va trebui să fie una pe termen lung, din care să câştige ambele părţi. Şi atunci rolul tău cel mai important e să îl consiliezi pe acel client.” Din păcate continuă să vină foarte multe sesizări privind comportamentul băncilor în relaţiile cu clienţii. „Sunt multe petiţii pe care le primim. Foarte multe sunt nefondate, cu cerinţe absurde de genul iertării de datorii (fără a exista condiţii de forţă majoră, caz în care băncile uneori acceptă şi astfel de chestiuni). Din păcate sunt însă şi destule fondate, ceea ce demonstrează faptul că mai e mult de lucru pe relaţia client-bancă. Oricum, Direcţia Supraveghere şi BNR nu se poate implica în relaţia dintre clienţi şi bănci. Mai trist este faptul că există încă bănci care nu acceptă nici concilierea oferită de către CSALB, entitate ai cărei specialişti a rezolvat cu succes multe astfel de probleme. Iar soluţiile lor au fost bunele pentru ambele părţi. „
  • Despre populism. „Populismul a ajuns la cote prea înalte. Se propune limitarea ratei dobânzii, care e costul creditului. Păi de ce să nu limităm şi profitul, să plafonăm preţurile, să ne întoarcem la mercurial. Astfel de propuneri frizează absurdul într-o economie de piaţă. Putem să vedem cu toţii cum azi se fac platforme electorale bazate strict pe populism. „

Citește aici discuția integrală a lui Norel Moise cu Nicolae Cinteză.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul