Criteriul National

Numărul de modele electrice și hibride plug-in aflate la vânzare în România a crescut cu 70% în șase luni – Auto

Numărul de modele electrice și hibride plug-in aflate la vânzare în România a crescut cu 70% în șase luni – Auto
noiembrie 10
12:56 2020
Primul semestru al anului în curs a înregistrat o creștere de 70% a modelelor disponibile pentru cumpărare față de semestrul precedent, ajungând la 24 de modele EV și 48 de modele PHEV, cu o gamă mai variată de caroserii oferite. Numărul de stații de încărcare crește la aproximativ 480 la finalul primului semestru din 2020, însă rata semestrială de creștere înregistrează o încetinire, de la valoarea constantă de 30% din anii precedenți la o valoare de 20%, arată un studiu Roland Berger.

Oferta de modele electrice

În prima jumătate a acestui an, au fost lansate în România 30 de modele EV și PHEV, ajungând la un total de 72 de modele, ceea ce reprezintă o creștere de 70% față de semestrul precedent. Creșterea numărului de modele din segmentul PHEV se datorează în principal producătorilor premium, ce oferă spre vânzare 33 din cele 48 de modele disponibile.

Producătorii și-au diversificat modelele EV & PHEV disponibile in portofoliul dealership-urilor auto și din punctul de vedere al tipurilor de caroserii disponibile. Așadar, oferta de modele include SUV-uri de diferite dimensiuni (de la modele de oraș la cele de clasă mare), dar și vehicule multifuncționale, sedan, compacte și sub-compacte.

Piața serviciilor de mobilitate atinge un nou grad de maturitate, ținând cont că unii jucători au început să își dezvolte propriile soluții de mobilitate, pe când alții oferă servicii integrate de mobilitate – De exemplu, o companie de ride hailing oferă închirierea trotinetelor electrice aparținând altui jucător în aplicația proprie. O creștere importantă se poate observa și în zona de micromobilitate, piață ce atinge pragul de 9 jucători, continuând tendința de creștere din ultimele semestre.

Stațiile de încărcare

Numărul stațiilor de încărcare din România își continuă creșterea din ultimele semestre, ajungând la aproximativ 480 de unități. Cu toate acestea, ritmul semestrial de creștere înregistrează prima încetinire din ultimii ani, de la o valoare constantă de 30% între 2018 si 2019 la 20% în prima jumătate a anului 2020.

Deși infrastructura de încărcare din București și Ilfov reprezintă aproape o treime din rețeaua națională, zona de vest a țării este cea care se dezvoltă puternic, în antiteză cu zona de est, unde dezvoltarea economică mai lentă își lasă amprenta.

Companiile ce activează în HoReCa și Retail rămân lideri al numărului total de stații de încărcare, în timp ce segmentul parcărilor publice înregistrează o creștere puternică în contextul finalizării mai multor proiecte inițiate in 2018 și 2019.

Deși observăm o încetinire a creșterii numărului de stații de încărcare, tendințele generale rămân pozitive. Piața a încetinit în mare parte datorită pandemiei de COVID-19, ce s-a resimțit atât din perspectiva instalării de puncte noi de încărcare, cât și din apetitul jucătorilor privați de a demara investițiile în această direcție.

Un vehicul electric în România emite cu 40% mai puține noxe decât unul convențional

Avantajul principal al vehiculelor electrice este lipsa emisiilor directe în comparație cu modelele convenționale care dispun de motoare cu ardere internă. În schimb, emisiile echivalente de carbon (CO2eq.) indirecte, rezultând din procesele de producție și reciclare ale vehiculului, sunt aproape duble comparativ cu producția unui vehicul convențional, însă impactul general, raportat la parcursul total al vehiculelor, rămâne limitat, spun cei de la Roland Berger.

În consecință, o importanță deosebită o au emisiile indirecte produse în cadrul procesului de generare a energiei electrice din combustibili poluanți, precum ar fi cei fosili. Amprenta totală de carbon a vehiculelor electrice pe întreaga durata de viață a vehiculului depinde în mare măsură de nivelul de emisii rezultat din producerea de electricitate.

În ultimii ani, România a beneficiat de un mix echilibrat de generare al energiei electrice, bazat în proporție de 60% pe surse regenerabile precum hidroenergia, energia eoliană sau solară sau cu emisii de gaze cu efect de seră limitate, precum energia nucleară. Alte țări europene generează energie electrică prin metode mai poluante, precum Germania, care se bazează în proporție de ~40% pe energii regenerabile si 10% pe energie nucleară sau Polonia, cu o pondere a surselor de energie bazate pe combustibili fosili de 90%.

Așadar, un vehicul EV compact reîncărcând bateriile la rețeaua electrică din România ar reuși să contrabalanseze efectele negative ale procesului de producție după parcurgerea a 73.000 km, în timp ce un EV din Germania ar avea nevoie de 100.000 km, iar un EV din Polonia nu ar reuși să contrabalanseze impactul ecologic negativ al producției indiferent de parcurs.

Pentru o durată de viață totală de 300.000 km, un EV compact reîncărcat la rețeaua electrică din România emite 95 g de CO2. pe km, incluzând și emisiile rezultate din producția și viitoarea reciclare a vehiculului. Într-un caz ideal în care vehiculul ar fi reîncărcat 100% la energie regenerabilă, ar emite doar 50 g CO2eq./ km. Pe de altă parte, un vehicul compact cu caracteristici similare având un motor cu ardere internă emite peste 150 g CO2eq./ km, fiind semnificativ mai poluant decât vehiculul electric.

Numărul înmatriculărilor de vehicule electrice noi scade considerabil

Pandemia de COVID-19 a cauzat o serie de schimbări disruptive atât la nivelul procesului de achiziție al mașinilor (închiderea parțială sau totală a reprezentanțelor, teama cumpărătorului de a efectua test drive-uri), cât și la nivel birocratic prin scăderea eficienței prelucrării dosarelor pentru subvențiile oferite de autorități.

În acest context, numărul de înmatriculări ale vehiculelor electrice noi a scăzut cu 35% față de cel de-al doilea semestru al anului precedent, ajungând la un total de 883 de unități. Înmatriculările vehiculelor pur electrice (EV) au fost cele mai afectate, înregistrând scăderi de 40%, ajungând la 600 de unități înmatriculate.

Deși unul din 55 de vehicule noi înmatriculate a fost vehicul EV sau PHEV, acest rezultat este mult sub media europeană de 6,9% înregistrată in prima jumătate de an. România a fost depășită de țări europene precum Spania sau Italia, dar continuă să se claseze în fața unor economii mondiale puternice precum SUA sau Japonia.

Cu toate acestea, comparând cu aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de înmatriculări al vehiculelor noi EV & PHEV de 40%, comparativ cu o scădere generală a pieței de autoturisme cu o treime.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul