Criteriul National

O judecătoare acuzată că amestecă credința cu Dreptul, favorită la Curtea Supremă în locul lui Ginsburg – International

O judecătoare acuzată că amestecă credința cu Dreptul, favorită la Curtea Supremă în locul lui Ginsburg – International
septembrie 21
22:48 2020
Judecătoarea Amy Coney Barrett, prezentată ca una dintre variente pentru a o înlocui pe Ruth Bader Ginsburg la Curtea Supremă a Statelor Unite, este foarte apreciată de conservatori datorită valorilor sale religioase tradiționale care, potrivit criticilor săi, îi orietează interpretarea legii, relatează AFP. Ea a spus, într-un articol din 2013 din revista Notre Dame, că ”viața începe odată cu conceperea, potrivit BBC.

La 48 de ani, profilul ei este în contradicție cu foarte feminista și progresista „RBG” și îi divizează pe americani.

O catolică practicantă, mamă a șapte copii, inclusiv a doi copii adoptați din Haiti și a unei tinere cu sindrom Down, Amy Coney Barrett, se opune, prin convingere personală, avortului.

După o copilărie în New Orleans, în sudul conservator al Statelor Unite, a studiat la Facultatea de Drept Notre Dame, o renumită instituție confesională din Indiana, unde a fost apoi profesoară timp de 15 ani.

La începutul carierei sale, Amy Coney Barrett a lucrat pentru judecătorul conservator al Curții Supreme Antonin Scalia, cu care a împărtășit o viziune „originalistă” a legii, care impune citirea Constituției așa cum se intenționa când a fost scrisă.

Lăudată pentru argumentele sale cizelate, are totuși o experiență limitată a instanțelor judecătorești: este în funcția de judecător federal doar din 2017, după ce a fost numită de Donald Trump.

Procesul său de confirmare în Senat, obligatoriu conform Constituției SUA, fusese deja furtunoasă. „Dogma religioasă trăiește zgomotos în tine”, îi reproșase senatorul democrat Dianne Feinstein.

Formula s-a întors împotriva autorului său, acuzat de intoleranță și a mărit paradoxal aura judecătoarei în cercurile religioase. Grupul ultraconservator Judicial Crisis Network a produs chiar și căni cu imaginea magistratului.

Calmă, Amy Coney Barrett a asigurat că va face distincția între credința sa și „responsabilitățile sale de judecător”.

Dar criticii săi nu sunt convinși de acest lucru și citează numeroasele sale articole de doctrină juridică scrise de la Notre Dame și deciziile sale mai recente de judecător despre care spun că mărturisesc orientarea sa ideologică.

La Curtea Federală de Apel din Chicago, ea a luat în special poziții favorabile armelor de foc și împotriva migranților, femeilor care solicită avorturi și a legii privind asigurările de sănătate Obamacare pe care republicanii vor să o dezmembreze.

„Împărăția lui Dumnezeu”

Unul dintre discursurile sale, ținut studenților din Notre Dame, este frecvent criticat.

Prezentându-se ca „jurist cu un stil diferit”, ea a estimat că „o carieră juridică” este „un mijloc în slujba unei cauze” și că acesta din urmă era „să construiască Împărăția lui Dumnezeu”.

Dacă ar intra în Curtea Supremă, „judecătorul Barrett, care chiar s-a opus accesului la contracepție, ar fi un flagel pentru drepturile femeilor la sănătatea reproductivă”, a declarat Daniel Goldberg, directorul Alliance for Justice.

„Ea s-ar alătura celorlalți judecători numiți de Trump pentru a face rău țării pentru zeci de ani, mult după ce a părăsit Casa Albă”, prezice el.

În schimb, cercurile conservatoare laudă o femeie „genială”, „impresionantă”. Dovadă a popularității sale, pe internet, fanii ei chiar au reprezentat-o ​​în ținuta Superman.

Pe lângă Barrett, Trump a menționat ca posibilă candidată și pe Barbara Lagoa, o cubano-americană născută la Miami. A fost primul judecător hispanic la Curtea Supremă din Florida. Dacă va fi nominalizată și apoi confirmată de Senat, ar deveni al doilea judecător hispanic de la Curtea Supremă, după Sonia Sotomayor, nominalizată de Obama, potrivit

BBC.

În vârstă de 53 de ani, s-a alăturat luna aceasta majorității pentru a menține o lege care cere oamenilor care au avut condamnări să plătească cheltuieli de judecată excepționale.

Lagoa a absolvit Columbia Law School, ca Ginsburg, iar ulterior a devenit procuror federal. Peste 10 ani a fost judecător la Curte de Apel din Florida.

De asemenea, în 2000, a lucrat pro bono ca avocat al familiei lui Elian Gonzalez, un băiat care a fost găsit plutin după ce mama sa a murit înecată încercând să fugă din Cuba către SUA.

Ea este căsătorită cu un avocat cu care are trei fete.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul