Criteriul National

O nouă specie de pangolin, cea mai veche din Europa, a fost descoperită în România: „Smutsia olteniensis” – Arheologie

O nouă specie de pangolin, cea mai veche din Europa, a fost descoperită în România: „Smutsia olteniensis” – Arheologie
ianuarie 11
17:55 2022
O analiză mai amănunțită a unei fosile găsite în România pe Valea Oltețului a dus la descoperirea unei specii de pangolin ce nu era cunoscută până acum, relatează Phys.org.

Cercetătorii suspectau anterior că această specie trăia în Europa la începutul Pleistocenului, epoca geologică din istoria planetei noastre care a început în urmă cu aproximativ 2.588.000 de ani și care s-a încheiat acum 11.700 de ani.

Însă această ipoteză nu a putut fi confirmată până acum.

„Nu este o fosilă spectaculoasă”, afirmă Claire Terhune, profesoară de antropologie la Universitatea Arkansas, explicând că este vorba de „un singur os, dar este al unei specii noi a unui animal oarecum ciudat”.

„Suntem mândri de ea fiindcă fosilele pangolinilor sunt extrem de rare. Acesta se întâmplă să fie de asemenea cea mai veche fosilă a unui pangolin descoperită vreodată în Europa și singura fosilă a unui pangolin din Europa Pleistocenului”, relatează ea.

Descoperire pe Valea Oltețului

Osul, un humerus, a fost descoperit în Grăunceanu un sit arheologic bogat în fosile aflat pe Valea Oltețului în județul Vâlcea.

Terhune și o echipă internațională de cercetători studiază fosilele descoperite la Grăunceanu și alte locuri din apropiere de aproape un deceniu.

Aceste situri, descoperite inițial în urma unor alunecări de teren din anii 1960, au dus la descoperirea fosilelor unei game variate de animale, de la maimuțe terestre mari, a girafei cu gâtul scurt, rinoceri și smilodoni.

„Ceea ce ne entuziasmează în mod deosebit este că, deși unele cercetări din anii 1930 sugerau prezența pangolinilor în Europa în timpul Pleistocenului, acele fosile s-au pierdut și alți cercetători au pus sub semnul îndoielii validitatea lor”, afirmă Terhune.

„Acum știm cu certitudine că pangolinii au fost prezenți în Europa în urmă cu cel puțin două milioane de ani”, spune aceasta.

Pangolinii trăiesc astăzi în Asia și Africa

Pangolinii moderni trăiesc în zilele noastre în Asia și Africa, specia atrăgând atenția întregii lumi din cauza ipotezei că ar putea fi veriga lipsă care să explice transmiterea coronavirusului SARS-CoV-2 de la lilieci la om.

Ei sunt de asemenea printre cele mai braconate animale din lume din cauza cererii pentru solzii lor pentru leacuri ale medicinei tradiționale chineze.

World Wildlife Fund, unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri internaționale dedicate conservării naturii, cataloghează toate cele 8 specii de pangolin ce trăiesc pe două continente ca fiind „vulnerabile” sau „în pericol de dispariție”.

Identificarea acestei fosile de pangolin este remarcabilă deoarece cercetări anterioare sugerau că pangolinii au dispărut din Europa la mijlocul Miocenului, în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani.

Specia a fost botezată „Smutsia olteniensis”

Studiile anterioare au speculat că pangolinii au fost împinși înspre zonele ecuatoriale și subecuatoriale mai calde de răcirea climei.

Cercetătorii au denumit noua specie „Smutsia olteniensis”, ea având câteva trăsături unice pangolinilor din genul Smutsia care în prezent sunt găsiți doar în Africa, prezentându-și descoperirea într-un articol publicat în revista Vertebrate Paleontology.

Pe lângă Terhune, printre autorii studiului se numără Sabrina Curran de la Universitatea Ohio, Timothy Gaudin de la Universitatea Tennessee din Chattanooga și Alexandru Petculescu de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din București.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul