Criteriul National

O singură tranzacție Bitcoin are o amprentă de carbon mai mare decât 100.000 de ore de videoclipuri YouTube

O singură tranzacție Bitcoin are o amprentă de carbon mai mare decât 100.000 de ore de videoclipuri YouTube
septembrie 13
12:28 2021

Cel mai mare argument împotriva Bitcoin pe piață este că acesta are capacitatea de a crește  factura la energie electrică, adică moneda consumă prea multă energie. Și, acum știm și cât de multă.

Potrivit indicelui de consum al energiei Bitcoin publicat de Digiconomist, o singură tranzacție Bitcoin poate consuma până la 1752,79 kilowați-oră (KWh) de energie electrică în medie.

Aceasta este egală cu cantitatea de energie consumată de 1,2 milioane de tranzacții VISA. VISA deține aproximativ 42% din piața mondială a creditelor, făcându-l unul dintre cei mai mari furnizori de plăți din lume, alături de Mastercard, Discover și American Express. 

Amprenta de carbon a Bitcoin – cantitatea de gaze cu efect de seră generate de extragerea criptomonedei – este echivalentul vizionării a 138.762 ore de YouTube sau, revenind la VISA, echivalentul a 1,8 milioane de tranzacții.

În decurs de un an, cantitatea de energie pe care mineritul (producerea) de Bitcoin ajunge să o consume în lume este aproximativ cât întregul consum de energie înregistrat în toată Suedia. Spre deosebire de Suedia – unde aproape jumătate din energia produsă provine din surse regenerabile – platformele Bitcoin sunt, în prezent, centrate în țări în care principala sursă de producere a energiei electrice este reprezentată de combustibilii fosili, precum cărbunele.

Potrivit raportului Digiconomist, dacă Bitcoin ar fi o țară, ar reprezenta 3,2% din consumul total de energie din SUA.

Țările interzic mineritul Bitcoin pentru a face față cererii deja prea mari de energie

Energia este deja o resursă limitată. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), cererea de energie electrică se îndreaptă spre cea mai rapidă creștere din ultimii zece ani.

Acesta este motivul pentru care țări precum China nu doresc ca minerii (producătorii) Bitcoin să se afle în interiorul granițelor lor. Autoritățile au menționat îngrijorările față de mediu ca fiind motivul celei mai recente serii de represiuni împotriva industriei criptografice. Același motiv a fost folosit și de CEO-ul Tesla, Elon Musk, când a anunțat că clienții nu mai pot plăti pentru o mașină nouă folosind Bitcoin.

Kazahstan – vecina Chinei și o țară în care minerii chinezi de Bitcoin sperau să-și înființeze sediul după ce au fost expulzați – nu este nici ea prea mulțumită de cantitatea de energie pe care Bitcoin o consumă. Guvernul de aici a introdus o nouă lege, impunând o „suprataxă” pentru cei care consumă energie electrică pentru exploatarea criptografică.

Iranul, care reprezintă 4,5% din totalul mineritului Bitcoin, a anunțat, de asemenea, o interdicție de vară asupra mineritului criptomonedelor în fața întreruperilor de curent.

Criptomonedele încearcă să depășească problema

Nu fiecare țară merge pe calea „interdicției”. Altele au spus că vor să ofere energie curată pentru mineritul cripto. El Salvador – care va începe să accepte Bitcoin ca mijloc legal de plată în septembrie – dorește să folosească vulcanii din țară pentru a furniza energie minerilor cripto.

În aprilie, industria criptografică a anunțat, de asemenea, crearea Acordurilor climatice cripto (CCA) pentru a dezvolta soluții durabile pentru minerit la nivel mondial.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Digital

Digital

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul