Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Doua

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Doua
aprilie 11
11:10 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de „zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

mm

 Din cele mai vechi timpuri, începând chiar cu comuna primitivă ritmul a pasionat spiritul uman, deoarece a stimulat fantezia creatoare şi a trezit idei.
În ultima vreme s-au tot efectuat studii extrem de interesante și în ceea ce privește acest aspect. În prezent, ritmul a devenit o preocupare a esteticii muzicale fiindcă se vorbește de o concepție filozofică a timpului cronologic şi perfect măsurabil.
Suntem prinși în viața noastră cotidiană admirând minunatul Univers.Iar, insesizabil avem în noi acel ritm interior, acea yvâcnire ce întrţine practic viaţa. Fără doar și poate,tocmai pulsul nostru este cel ce ne leagă și practic ne asigură un anumit ritm interior.
Viteza poate fi variabilă,dar este pentru noi un anumit etalon.Diversitatea mișcărilor lente sau repezi ale Universului cât si al ritmului interior conferă muzicii un caracter aparte,viu.Bineînţeles că în acest proces continuu există influențe ale unor fenomene ale mediului înconjurător.
În acest sens pot aduce în discuţie şi totodată pot dezvolta desigur anumite aspecte ce ţin de ritm ca fiind generatorul oricărui curent,direcție în ceea ce denumim a fi muzică. Pe mișcarea și metamorfozarea ritmului s-a înfăptuit şi s-a creat primul impuls melodic,încă din momentul în care omul a interacționat cu mediul natural.
Interesant din acest punct de vedere este punctul de vedere ce se găseşte în lucrarea lui Karl Buecher Arbeit und Rhythmus care cercetează cu o atenție deosebită apariția ritmului.Din punctul său de vedere argumentat,ritmul poate fi de asemenea „responsabil” și motivul generator al procesului colectiv în domeniul muncii.
Buecher_Plakat
Dacă în anul 1896 (atunci când a apărut această lucrare) s-au adus atâtea date noi în ceea ce privește ideile predominante la acea vreme cu privire la originea impulsului, totul pare a fi considerat în zilele noastre ca fiind o abstractizare artistică.
Karl Buecher s-a remarcat deoarece a atras atenția asupra legăturii strânse pe care impulsul o are cu ritmul, tocmai cu procesul muncii diferenţiat la culturile şi civilizaţiile existente. Totodată,savantul  pune într-o lumină aparte latura artistică a fenomenului, a impulsului ce e sinonim cu orizontul teoretic al acestui concept .
De aceea urmând cursul logic al evoluției, această teorie s-a întemeiat pe realitatea socială fiind interpretat ca o creație a omului, ce e antrenat într-o comunitate.Faptul că tocmai cultura nu ar fi o revelație divină ci ar avea caracterul necesar al unor realizări în strânsă legătură cu munca va conduce la apariția unor anumite dezechilibre. Cu siguranță că de aceea,fenomenele diverse din secolul al  XXlea vor fi concepute și promovate în multiple împrejurări sub auspiciile ritmului!
Mai mult decât atât,tocmai această idee am dorit să o explic deoarece menţinerea şi luarea în considerare a ideii de ritm va fi excelent exploatată de toți compozitorii secolelor XX și chiar în acest început de secol al XXI-lea.
Dar,pentru justețe și ținând cont de adevărul istoric, este de datoria mea să vă amintesc de faptul că ideea ritmicii bazate pe accent ar fi lărgit considerabil problema legând-o de stil.
Iar pentru acest nou element aflat în conexiune,trebuie să ne întoarcem la unul din aspectele dezvoltării încă din epoca Barocă. Poate că de aceea se explică cum şi de ce anume accentul la Bach nu este același ca la Beethoven, iar valoarea sa calitativă din punct de vedere strict psihologică este cu totul diferită.Mergând pe repede- înainte prin altă perioadă istorico-muzicală,totul capătă înțeles.Iar ceea ce îl îndreptățea pe Vincent d’Indy să vorbească de „timpi grei și timpi ușori”, de accente tonice în muzica preclasică se regăsește în noțiunile de bază ale celui care ia contact cu acest vast domeniu.
O literatura cu adevărat bogată din ultimele decenii  au afus anumite clarificări cu privire la ritm.
 Deosebit de interesant,printre altele este amănuntul care reactualizează problemele cantitative ale acestui parametru mai ales din perspectiva cercetărilor etnomuzicologice.
În acest sens cu siguranţă se explică faptul că reputatul cercetător și muzicolog Constantin Brăiloiu, atunci când a descoperit de pildă legea indiviziunii valorilor, și-a imaginat sensul antic al constituirii ritmului prin alăturarea unei pătrimi ca fiind silabă lungă cu optimea similară cu silaba scurtă.Iar acest principiu este unul ce continuă o anumită tradiţie şi direcţie în ceea ce priveşte noţiunea de ritm.
Educația ritmică, pe care a ridicat-o la un nivel educativ de prim rang reputatul muzicolog francez Jacques Dalcroze va începe de la primele mișcări în care se educă orice copil și are acea finalitate asumată, odată cu executarea celor mai complicate figuri şi desfăşurări  ritmice existente.
Astfel tocmai ritmul poate fi una din cheile de boltă ale culturii muzicale moderne. Poate că este suficient să mă gândesc numai la rolul imens ce-l are ritmul  în muzica unor compozitori moderni ca Igor Stravinski sau Bela Bartók și puteţi avea o imagine completă asupra acestei privințe.
parabola-simbol-putere-dictatura-piesa-nicolae-sirius
In aceasta privinţă capacitatea ritmică are acea plus valoare să trezească în oricine, de la copil până la adult capacitatea de ascultare, finețea urechii muzicale, a auzului interior, capacitatea de reacție și imaginare a muzicii pe care o ascultă sau o creează și totodată îl pregăteşte pentru studiul muzicii într-un mod complex, antrenând inteligențele multiple.
 Iar principiul e unul simplu şi e legat de capacitatea şi adaptabilitatea fiecăruia. De aceea se explică rezultatul accentuării regulate și selective a unor sunete dintr-o serie defineşte RITMUL EXPRESIV.Ritmul după cum bine intuiţi reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale, formulele ritmice putând avea o infinită varietate.
Ritmuri_pe_portativ
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro