Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Doua

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Doua
aprilie 11
11:10 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de „zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

mm

 Din cele mai vechi timpuri, începând chiar cu comuna primitivă ritmul a pasionat spiritul uman, deoarece a stimulat fantezia creatoare şi a trezit idei.
În ultima vreme s-au tot efectuat studii extrem de interesante și în ceea ce privește acest aspect. În prezent, ritmul a devenit o preocupare a esteticii muzicale fiindcă se vorbește de o concepție filozofică a timpului cronologic şi perfect măsurabil.
Suntem prinși în viața noastră cotidiană admirând minunatul Univers.Iar, insesizabil avem în noi acel ritm interior, acea yvâcnire ce întrţine practic viaţa. Fără doar și poate,tocmai pulsul nostru este cel ce ne leagă și practic ne asigură un anumit ritm interior.
Viteza poate fi variabilă,dar este pentru noi un anumit etalon.Diversitatea mișcărilor lente sau repezi ale Universului cât si al ritmului interior conferă muzicii un caracter aparte,viu.Bineînţeles că în acest proces continuu există influențe ale unor fenomene ale mediului înconjurător.
În acest sens pot aduce în discuţie şi totodată pot dezvolta desigur anumite aspecte ce ţin de ritm ca fiind generatorul oricărui curent,direcție în ceea ce denumim a fi muzică. Pe mișcarea și metamorfozarea ritmului s-a înfăptuit şi s-a creat primul impuls melodic,încă din momentul în care omul a interacționat cu mediul natural.
Interesant din acest punct de vedere este punctul de vedere ce se găseşte în lucrarea lui Karl Buecher Arbeit und Rhythmus care cercetează cu o atenție deosebită apariția ritmului.Din punctul său de vedere argumentat,ritmul poate fi de asemenea „responsabil” și motivul generator al procesului colectiv în domeniul muncii.
Buecher_Plakat
Dacă în anul 1896 (atunci când a apărut această lucrare) s-au adus atâtea date noi în ceea ce privește ideile predominante la acea vreme cu privire la originea impulsului, totul pare a fi considerat în zilele noastre ca fiind o abstractizare artistică.
Karl Buecher s-a remarcat deoarece a atras atenția asupra legăturii strânse pe care impulsul o are cu ritmul, tocmai cu procesul muncii diferenţiat la culturile şi civilizaţiile existente. Totodată,savantul  pune într-o lumină aparte latura artistică a fenomenului, a impulsului ce e sinonim cu orizontul teoretic al acestui concept .
De aceea urmând cursul logic al evoluției, această teorie s-a întemeiat pe realitatea socială fiind interpretat ca o creație a omului, ce e antrenat într-o comunitate.Faptul că tocmai cultura nu ar fi o revelație divină ci ar avea caracterul necesar al unor realizări în strânsă legătură cu munca va conduce la apariția unor anumite dezechilibre. Cu siguranță că de aceea,fenomenele diverse din secolul al  XXlea vor fi concepute și promovate în multiple împrejurări sub auspiciile ritmului!
Mai mult decât atât,tocmai această idee am dorit să o explic deoarece menţinerea şi luarea în considerare a ideii de ritm va fi excelent exploatată de toți compozitorii secolelor XX și chiar în acest început de secol al XXI-lea.
Dar,pentru justețe și ținând cont de adevărul istoric, este de datoria mea să vă amintesc de faptul că ideea ritmicii bazate pe accent ar fi lărgit considerabil problema legând-o de stil.
Iar pentru acest nou element aflat în conexiune,trebuie să ne întoarcem la unul din aspectele dezvoltării încă din epoca Barocă. Poate că de aceea se explică cum şi de ce anume accentul la Bach nu este același ca la Beethoven, iar valoarea sa calitativă din punct de vedere strict psihologică este cu totul diferită.Mergând pe repede- înainte prin altă perioadă istorico-muzicală,totul capătă înțeles.Iar ceea ce îl îndreptățea pe Vincent d’Indy să vorbească de „timpi grei și timpi ușori”, de accente tonice în muzica preclasică se regăsește în noțiunile de bază ale celui care ia contact cu acest vast domeniu.
O literatura cu adevărat bogată din ultimele decenii  au afus anumite clarificări cu privire la ritm.
 Deosebit de interesant,printre altele este amănuntul care reactualizează problemele cantitative ale acestui parametru mai ales din perspectiva cercetărilor etnomuzicologice.
În acest sens cu siguranţă se explică faptul că reputatul cercetător și muzicolog Constantin Brăiloiu, atunci când a descoperit de pildă legea indiviziunii valorilor, și-a imaginat sensul antic al constituirii ritmului prin alăturarea unei pătrimi ca fiind silabă lungă cu optimea similară cu silaba scurtă.Iar acest principiu este unul ce continuă o anumită tradiţie şi direcţie în ceea ce priveşte noţiunea de ritm.
Educația ritmică, pe care a ridicat-o la un nivel educativ de prim rang reputatul muzicolog francez Jacques Dalcroze va începe de la primele mișcări în care se educă orice copil și are acea finalitate asumată, odată cu executarea celor mai complicate figuri şi desfăşurări  ritmice existente.
Astfel tocmai ritmul poate fi una din cheile de boltă ale culturii muzicale moderne. Poate că este suficient să mă gândesc numai la rolul imens ce-l are ritmul  în muzica unor compozitori moderni ca Igor Stravinski sau Bela Bartók și puteţi avea o imagine completă asupra acestei privințe.
parabola-simbol-putere-dictatura-piesa-nicolae-sirius
In aceasta privinţă capacitatea ritmică are acea plus valoare să trezească în oricine, de la copil până la adult capacitatea de ascultare, finețea urechii muzicale, a auzului interior, capacitatea de reacție și imaginare a muzicii pe care o ascultă sau o creează și totodată îl pregăteşte pentru studiul muzicii într-un mod complex, antrenând inteligențele multiple.
 Iar principiul e unul simplu şi e legat de capacitatea şi adaptabilitatea fiecăruia. De aceea se explică rezultatul accentuării regulate și selective a unor sunete dintr-o serie defineşte RITMUL EXPRESIV.Ritmul după cum bine intuiţi reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor. Factorii săi de bază sunt sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale, formulele ritmice putând avea o infinită varietate.
Ritmuri_pe_portativ
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu