Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șaptea

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șaptea
decembrie 29
12:09 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice. Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical? 

column_livingwell_rhythm_600

Voi pleca de la afirmaţia că muzica a apărut ca fiind de la început melodie, şi anume ,,o vorbire cântată” folosită de primii oameni, Adam şi Eva, şi urmaşii lor. Desigur nu pot aduce dovezi ştiinţifice şi arheologice de necontestat, deoarece ne aflăm totuşi pe tărâmul credinţei, ci doar deducţii rezultate din alte domenii conexe.

Totuși, până și titratul compozitor german R. Wagner a aderat la această părere: ,,…ipoteza că primul limbaj al oamenilor trebuie să fi avut o mare asemănare cu cântecul n-ar trebui probabil să pară caraghioasă.”

Iar, din moment ce mergem pe această ipoteză, putem să dezvoltăm ideile și să ajungem la anumite repere. Ca de exemplu, ritmul ființează prin simpla sa existenţă, fiind menit să ne completeze vieţile. Influenţa sa majoră asupra oamenilor este des simţită, atât pe plan fizic, cât şi pe plan psihic. Sunt convins că fiecare dintre noi poate defini termenul de „ritm” într-un mod unic, deoarece percepţia noastră este diferită în legatură cu orice aspect al universului înconjurător. Conjuncturile distincte prin care trecem şi stilul cotidian sunt elementele cheie ce împart consumatorii de muzică pe genuri.

De aceea, suntem deseori mai tentați  să alegem un cântec în care ne regăsim  părţile semnificative ale sufletului nostru, decât un cântec ce prezintă opusul a ceea ce simţim sau a ceea ce suntem de fapt, în esență.

Ritmul este motorul viziibil și sensibil ce activează centrii nervoși, stimulează benefic corpul și mai ales imaginația. Ritmul ne influenţează gândirea şi comportamentul în diferite moduri. Traiul nostru este conectat cu ritmul și cadența lui, lăsându-ne posibilitatea de a ne identifica în vasta paletă de genuri existente.

Iar, din punct de vedere psihologic și chiar psiho-somatic, ritmul demonstrează că suntem fiinţe ce există prin intermediul muzicii. Ritmul este elementul cel mai puternic şi are efecte imediate deoarece poate activa şi stimula corpul fiecăruia, indiferent de structură psihică, conformație, grad de perceptibilitate, făcând să crească activitatea cardiacă, temeperatura corporală sau dimpotrivă, le poate calma.

ritm

Viaţa noastră, a fiecăruia posedă ritmuri diferite extrem de complexe care sunt rezultate din alternanţa de emoţii şi sentimente. Toate aceste stări sunt extrem de sensibile la muzică şi ritmul său. În momentul în care ascultaţi de pildă, sunet de tobe, puteţi să experimentaţi pe propria voastră piele şi inimă, puterea ritmului.

Iar, pe finalș vreau să revin la ideea de la debut.De la întemeierea lumii, Ziditorul a dăruit omului posibilitatea de a se exprima, de a articula un limbaj, rezultând un limbaj, o verbalizare a cuvântului fiind muzica încadrată de un anume ritm.

Dar, există și o dimensiune a muzicii pe care mulți esteți și cercetători nu vor s-o admită…în joaca lor din punct de vedere acustic. Fără a da impresia că aș avea de comentat , pot să contest anumite lucruri și așa zisew experimente legate de această componentă- ritmul.

Ca de exemplu, din principiu consider că ritmul și tempo-ul sunt ingredientele cu cel mai mare impact din muzică. Oamenii de știință motivează ceea ce interpreții sau publicul experimentează deoarece ”de la undele electrice ale creierului și până la bătăile inimii… noi nu suntem decât o masă de cicluri ritmice puse unele peste altele. Ca ființe vii, suntem organizați în mod evident ca să generăm ritm și ca să răspundem la fenomenele ritmice”. ( Kay K. Shelemay, șeful catedrei de muzică, univ. Harvard. ”Muzica se află în genele noastre”)

t

Însă, există  și un ritm ”armonic” ce cuprinde pulsațiile între 60 și 120 pe minut. Pe deasupra, el păstrează accentul metric într-o succesiune regulată (nesincopată) . Când însă ritmul depășește aceste limite, sau când succesiunea metrică a accentului este bulversată de sincope, ritmul devine ”dizarmonic” și nociv. Pe lângă alte efecte rele, el dezechilibrează simetria celor două emisfere cerebrale și produce o stare de alertă în corp, cu scăderea performanțelor intelectuale și fizice. Iar când bătaia ritmului depășește și pragul confortabil al intensității (până la 70-80 decibeli), atunci declanșează stări nebănuit de negative de la nesiguranță și angoasă, până la tetanie, convulsii și halucinații vizuale și auditive.Organizația Mondială a Sănătății recunoaște aceste lucruri și întregește  setul de caracteristici ale muzicii nocive precum lipsa unei melodii conturate,disonanțe și nerezolvări armonice, sincope frecvente și poliritmii,tempo prea sufocant sau prea rar și*repetitivitate melodico-armonico-ritmică obstinată.

Dar despre aceste lucruri voi reveni cu altă ocazie. Până una-alta, m-aș bucura dacă acest episod a reușit să vălărgească câmpul înțelegerii asupra noțiunii ce ține de această periodicitate a unei mișcări, a unui proces, a unei activități.

7

Sursa foto www.alasayvan.netFreesound.orgTopanga Messenger,MyFonts

Material realizat de către Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanța, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro