Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șaptea

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șaptea
decembrie 29
12:09 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice. Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical? 

column_livingwell_rhythm_600

Voi pleca de la afirmaţia că muzica a apărut ca fiind de la început melodie, şi anume ,,o vorbire cântată” folosită de primii oameni, Adam şi Eva, şi urmaşii lor. Desigur nu pot aduce dovezi ştiinţifice şi arheologice de necontestat, deoarece ne aflăm totuşi pe tărâmul credinţei, ci doar deducţii rezultate din alte domenii conexe.

Totuși, până și titratul compozitor german R. Wagner a aderat la această părere: ,,…ipoteza că primul limbaj al oamenilor trebuie să fi avut o mare asemănare cu cântecul n-ar trebui probabil să pară caraghioasă.”

Iar, din moment ce mergem pe această ipoteză, putem să dezvoltăm ideile și să ajungem la anumite repere. Ca de exemplu, ritmul ființează prin simpla sa existenţă, fiind menit să ne completeze vieţile. Influenţa sa majoră asupra oamenilor este des simţită, atât pe plan fizic, cât şi pe plan psihic. Sunt convins că fiecare dintre noi poate defini termenul de „ritm” într-un mod unic, deoarece percepţia noastră este diferită în legatură cu orice aspect al universului înconjurător. Conjuncturile distincte prin care trecem şi stilul cotidian sunt elementele cheie ce împart consumatorii de muzică pe genuri.

De aceea, suntem deseori mai tentați  să alegem un cântec în care ne regăsim  părţile semnificative ale sufletului nostru, decât un cântec ce prezintă opusul a ceea ce simţim sau a ceea ce suntem de fapt, în esență.

Ritmul este motorul viziibil și sensibil ce activează centrii nervoși, stimulează benefic corpul și mai ales imaginația. Ritmul ne influenţează gândirea şi comportamentul în diferite moduri. Traiul nostru este conectat cu ritmul și cadența lui, lăsându-ne posibilitatea de a ne identifica în vasta paletă de genuri existente.

Iar, din punct de vedere psihologic și chiar psiho-somatic, ritmul demonstrează că suntem fiinţe ce există prin intermediul muzicii. Ritmul este elementul cel mai puternic şi are efecte imediate deoarece poate activa şi stimula corpul fiecăruia, indiferent de structură psihică, conformație, grad de perceptibilitate, făcând să crească activitatea cardiacă, temeperatura corporală sau dimpotrivă, le poate calma.

ritm

Viaţa noastră, a fiecăruia posedă ritmuri diferite extrem de complexe care sunt rezultate din alternanţa de emoţii şi sentimente. Toate aceste stări sunt extrem de sensibile la muzică şi ritmul său. În momentul în care ascultaţi de pildă, sunet de tobe, puteţi să experimentaţi pe propria voastră piele şi inimă, puterea ritmului.

Iar, pe finalș vreau să revin la ideea de la debut.De la întemeierea lumii, Ziditorul a dăruit omului posibilitatea de a se exprima, de a articula un limbaj, rezultând un limbaj, o verbalizare a cuvântului fiind muzica încadrată de un anume ritm.

Dar, există și o dimensiune a muzicii pe care mulți esteți și cercetători nu vor s-o admită…în joaca lor din punct de vedere acustic. Fără a da impresia că aș avea de comentat , pot să contest anumite lucruri și așa zisew experimente legate de această componentă- ritmul.

Ca de exemplu, din principiu consider că ritmul și tempo-ul sunt ingredientele cu cel mai mare impact din muzică. Oamenii de știință motivează ceea ce interpreții sau publicul experimentează deoarece ”de la undele electrice ale creierului și până la bătăile inimii… noi nu suntem decât o masă de cicluri ritmice puse unele peste altele. Ca ființe vii, suntem organizați în mod evident ca să generăm ritm și ca să răspundem la fenomenele ritmice”. ( Kay K. Shelemay, șeful catedrei de muzică, univ. Harvard. ”Muzica se află în genele noastre”)

t

Însă, există  și un ritm ”armonic” ce cuprinde pulsațiile între 60 și 120 pe minut. Pe deasupra, el păstrează accentul metric într-o succesiune regulată (nesincopată) . Când însă ritmul depășește aceste limite, sau când succesiunea metrică a accentului este bulversată de sincope, ritmul devine ”dizarmonic” și nociv. Pe lângă alte efecte rele, el dezechilibrează simetria celor două emisfere cerebrale și produce o stare de alertă în corp, cu scăderea performanțelor intelectuale și fizice. Iar când bătaia ritmului depășește și pragul confortabil al intensității (până la 70-80 decibeli), atunci declanșează stări nebănuit de negative de la nesiguranță și angoasă, până la tetanie, convulsii și halucinații vizuale și auditive.Organizația Mondială a Sănătății recunoaște aceste lucruri și întregește  setul de caracteristici ale muzicii nocive precum lipsa unei melodii conturate,disonanțe și nerezolvări armonice, sincope frecvente și poliritmii,tempo prea sufocant sau prea rar și*repetitivitate melodico-armonico-ritmică obstinată.

Dar despre aceste lucruri voi reveni cu altă ocazie. Până una-alta, m-aș bucura dacă acest episod a reușit să vălărgească câmpul înțelegerii asupra noțiunii ce ține de această periodicitate a unei mișcări, a unui proces, a unei activități.

7

Sursa foto www.alasayvan.netFreesound.orgTopanga Messenger,MyFonts

Material realizat de către Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanța, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Revoluția fiscală - o gogoriță națională EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Exprimarea greoaie din textul Ordonanței pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână.
O adevărată cavalcadă ce a provocat nenumărate neliniști , pe deplin justificate au tot zdruncinat atît încrederea dar mai ales au alimentat temerile tuturor oamenilor de bună credință din Romînia. Promisiunile lansate imediat după începutul acestui an au cauzat o adevărată sarabandă a emisiunilor în care doamna ministră a portofoliului muncii-Lia Olguța Vasilescu a tot fost invitată.
Numai că, din nefericire, din toate acestea s-a desprins ceva ce nu are o finalitate sau ceva care nu va aduce prosperitatea românilor . ‘‘Mult zgomot pentru nimic” ar fi motto-ul acestei adevărate campanii de conștientizare a noii revoluții fiscale. Aceasta își va arăta cu adevărat efectele în cel mai scurt timp.

Cu toate mijloacele moderne de informare , promisiunile și noutatea adusă în practică în domeniul fiscal a determinat ca întreaga clasă politica aflată la guvernare să se plângă deseori că toți oamenii nu le înțeleg deloc rostul sau deja iluzoriul program de guvernare, rămas mereu în urmă sau neonorat din cauze diverse…
Lipsa de transparență este dublată și de o lipsă de comunicare corespunzătoare ce accentuează lipsa resurselor financiare si antrenează nemultumirea majorității cetățenilor, acei buni plătitori de taxe și impozite ! .......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro