Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șasea

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Șasea
mai 15
19:54 2016

 Cu siguranță că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

Criteriul

Având statutul de melomani dar și muzicieni, totul pare a fi de natură firească. Cu toate acestea, există anumite momente în care putem experimenta stări, senzații.

Din punct de vedere al psihicului, influența ritmului nu este doar o simplă conjunctură. Drept aceea, vă propun un inedit experiment!Nu trebuie decât să inchidem ochii și să ascultăm ritmul celor care performează pe scenele de concert. Puteți să-l catalogați ca fiind un exercițiu recomandat tuturor.

În altă ordine de idei, este de-a dreptul uluitor și profund, deoarece ne putem opri pentru un moment și avem astfel posibilitatea de a examina cum ritmul, intonația, vocea sau muzica se contopește și totodată asigură fluență, logică și îmbină actul artistic într-un tot armonios!

Bineînțeles că acest exercițiu nu ar trebui să rămână doar un banal experiment, deoarece de la cei mai versați până la cei care au o mai mică tangență cu muzica de bună calitate, fiecare posedă această capacitate de a asculta și de a simți muzica.

Mergând cu ideea mai departe, îmi asum faptul că nu este cazul să realizez grafice, statistici sau alte lucruri asemănătoare deoarece tocmai pulsația, ritmul este factorul coagulant în care, fără să ne dăm seama asigură acea notă de prospețime, acea componentă diferită oricărei compoziții muzicale. În acest mod putem chiar reuși să percepem universul muzical și să- l „racordăm ” fondului nostru sufletesc, asemeni poveștilor, trăirilor, senzațiilor etc.

Am observat de-a lungul timpului modalitatea în care melomanul ia parte la un spectacol. Am rămas plăcut impresionat de concentrarea unora sau chiar de acel fior extatic al altora sau chiar acea lejeritate sufletească , o condiție primordială , de-a dreptul  crucială în procesul superior al ascultării și înțelegerii vieții.

Nu trebuie să vă descriu în detalii deoarece la sfârșitul fiecărei părți, secțiuni, etc – totul se transformă. Evoluția ia forme complexe, totul pornind logic și firesc de la ritmul continuu al temei fluxului melodic până la prezentarea detaliată, augmentată sau întreruptă a evenimentelor sonore ce reprezintă tocmai „faptele”, ceea ce incită ascultătorul!

Am putut înțelege mult mai mai bine cum un anumit ritm deosebit poate diferenția o compoziție, în funcție de alți parametri dar totuși am observat și cât de diferit reacționăm la aceasta combinație de ritmuri specifice muzicii secolelor al XX lea sau chiar cele din perioada postmodernă.

Fără niciun fel de exagerare, unii au recționat apatic, alții aveau anumite mimici interesante, foarte puțini au ajuns să se miște în acel univers sonor prezent și expus pe scenă. Bineînțeles, fiecare are libertatea de a acționa, de a se informa și de a se educa, deoarece actul artistic presupune toate aceste calități însumate .

 

ritm

Referințele muzicale nu reprezintă nimic nou pentru un fin observator. Specialiștii sunt cei care au acea funcție de a transcede acel produs finit oferit de artist! Tot ei își pun funcțiile cognitive și sufletești pe aceeași lungime de undă, eliminând preconcepțiile sau acele sonorități mai aspre imaginate,înainte de a avea șansa sau curiozitatea de a asculta respectiva bucată muzicală.

Tocmai discordanța cu ritmul întregului act creator se elimină din start, iar ritmul este cel care ajută la decodificarea poveștii, a compoziției.Dar, de când artiștii bat ritmul, sonoritatea interioară are acea plus valoare ce asigură pe toată durata desfășurării acelui act artistic,tocmai ca rezultatul să fie încununat de succes.

Ca într-un adevărat puzzle, ritmul repetat cu o anumită obstinație este la fel de eficient ca un refren muzical iar propozițiile muzicale pot curge pe „pagină”, adică acel produs finit, având influențele stilistice dintre cele mai diferite!

Pare un lucru fantastic,dar numai aici intervine personalitatea fiecăruia dintre actanți, indiferent de statut,de pregătire sau de bun gust! Dar,vorba latinilor…”de gustibus non disputandum!”

Melomanii participă afectiv într-o anumită marjă, dar tot ei pot amplifica o anume dinamică a unei muzicalități.Stările sufletești cât și cele mentale pot crea universul dintre creator-interpret și receptor,îndeosebi prin acțiunea asupra volumului psihologic pentru emfază sau subtilitate.

În același mod în care un muzician face trecerea de la sunetele blânde, în pianissimo, către profunzimea și tăria celor din fortissimo, combinate cu senzații ce au  rezonanță de tunet, sau cu exemple dramatice-totul ține de imaginar.Artiștii pot menține cadența pe care o doresc în această teorie a interpretării oferită, spre deosebire de creațiile muzicale, care presupun o modificare a întregii structuri pentru fluiditatea ansamblului.

Sursa foto 1music.ro ,bratok.biz

Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu