Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia
aprilie 18
10:53 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

Ritmul poate fi apreciat ca fiind un fenomen complex, organic, cu caracter de universalitate. Acest parametru indispensabil fiecăruia dintre noi ritmul are un rol vital, deoarece se regăseşte în toate sferele vieţii şi ale cosmosului.Cu menţiunea că fiecare fiinţă are ritmul său propriu.

Numai dacă am aprecia la justa valoare faptul că totul porneşte de la o simplă bătaie de inimă, de la orice fel de zgomot din natură până la derularea proceselor succesive de zi-noapte sau chiar cele ale anotimpurilor.

Consider de asemenea că acest important parametru este din ce în ce mai aproape de condiţia fiinţei umane, cu condiţia ca să fie prezent în natura înconjurătoare. Amintind de manifestările specifice vieţii precum pulsaţia cardiacă, ritmul respiraţiei, al mersului, al fotosintezei,îl putem identific şi în viaţa socială, activitatea cotidiană desfăşurându-se atât conform ritmului interior al fiecărui individ, cât şi ritmului impus de fiecare activitate în parte.

ritm

  Depinzând simultan de viaţă şi de materie, ritmul este unul dintre parametrii destul de dificil de definit. De-a lungul timpului, la această întrebare s-au oferit multiple răspunsuri, diferiţi autori – filozofi, filologi, oameni de ştiinţă sau muzicieni – au formulat o multitudine de consideraţii asupra ideii şi noţiunii de ritm, cu atât mai mult, cu cât ritmul rezultat din succesiunea organizată a fenomenelor naturii are o existenţă obiectivă.
 În esenţă, noţiunea de ritm, căpătă aspect de universalitate. Ritmul este prezent în absolut toate sferele de activitate umană, în toate limbile, la toate popoarele.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul ritm derivă din limba greacă veche. Cuvântul rheo care înseamnă a curge, a merge, a trece, devenit substantivul ritmos, semnifică ideea de mişcare regulată, măsurată, de succesiune în timp a fenomenelor din natură sau a diferitelor procese din activitatea umană.
În sfera artelor, în special în artele temporale precum muzica, dansul, poezia, oratoria, ritmul devine un foarte important element de expresie. Rezumându-mă la ritmul muzical, el este primul dintre patru elementele fundamentale ale muzicii şi o consider forma cea mai complexă a ritmului artistic. Fără ritm nu există melodie şi nici polifonie sau armonie, deoarece el furnizează articulaţia, acea osatură atât de necesară oricărei construcţii muzicale.
exemple
Adăugând acea valoare şi importanţă succesiunilor de sunete, ritmul mai are o caalitate deoarece asigură fluiditate sonoră frazei muzicale. Totodată, un rol deosebit în articularea ritmică îl are accentul, forma cea mai pregnantă a intensităţii sonore.
            ritm accentuat
 Din punct de vedere teoretic, ritmul constituie succesiunea organizată pe plan artistic superior (creator, estetic, emoţional) a duratelor în compoziţia muzicală. Ca factor creator, ritmul prezintă din punct de vedere structural diferite şi infinite forme ce se află la dispoziţia oricărui compozitor.
Se poate considera factor estetic, deoarece, subzistând organic în melodie şi armonie care nu pot exista fără ritm. De aceea poate concura cu aceasta la exprimarea frumosului muzical.
Din punctul de vedere al factorului emoţional, ritmul poate avea  mijloace de expresie specifice muzicii la alcătuirea imaginii cât şi a mesajului artistic purtător de sentimente, idei şi expresii ce are capacitatea de a emoţiona orice fiinţă umană.
Ritmul, metrul (măsura) şi tempo-ul nu trebuie confundate! Noţiunea generală de ritm muzical cuprinde trei elemente: ritmul propriu-zis, metrul (măsura) şi tempo-ul.
Ritmul propriu-zis este o succesiune de durate şi pauze, iar măsura este cadrul metric în care se descifrează ritmul propriu-zis .Tempo-ul  este viteza în care se desfăşoară melodiile respective. Totodată studiul formelor de structură ale ritmului propriu-zis poartă numele de ritmică, iar cel al măsurilor pe cadrul căruia se desfăşoară ritmul, de metrică. Ritmica şi metrica muzicală se completează cu gradele de viteză (cu tempo) în care se desfăşoară ritmul muzical şi metrica sa.
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu