Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia
aprilie 18
10:53 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

Ritmul poate fi apreciat ca fiind un fenomen complex, organic, cu caracter de universalitate. Acest parametru indispensabil fiecăruia dintre noi ritmul are un rol vital, deoarece se regăseşte în toate sferele vieţii şi ale cosmosului.Cu menţiunea că fiecare fiinţă are ritmul său propriu.

Numai dacă am aprecia la justa valoare faptul că totul porneşte de la o simplă bătaie de inimă, de la orice fel de zgomot din natură până la derularea proceselor succesive de zi-noapte sau chiar cele ale anotimpurilor.

Consider de asemenea că acest important parametru este din ce în ce mai aproape de condiţia fiinţei umane, cu condiţia ca să fie prezent în natura înconjurătoare. Amintind de manifestările specifice vieţii precum pulsaţia cardiacă, ritmul respiraţiei, al mersului, al fotosintezei,îl putem identific şi în viaţa socială, activitatea cotidiană desfăşurându-se atât conform ritmului interior al fiecărui individ, cât şi ritmului impus de fiecare activitate în parte.

ritm

  Depinzând simultan de viaţă şi de materie, ritmul este unul dintre parametrii destul de dificil de definit. De-a lungul timpului, la această întrebare s-au oferit multiple răspunsuri, diferiţi autori – filozofi, filologi, oameni de ştiinţă sau muzicieni – au formulat o multitudine de consideraţii asupra ideii şi noţiunii de ritm, cu atât mai mult, cu cât ritmul rezultat din succesiunea organizată a fenomenelor naturii are o existenţă obiectivă.
 În esenţă, noţiunea de ritm, căpătă aspect de universalitate. Ritmul este prezent în absolut toate sferele de activitate umană, în toate limbile, la toate popoarele.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul ritm derivă din limba greacă veche. Cuvântul rheo care înseamnă a curge, a merge, a trece, devenit substantivul ritmos, semnifică ideea de mişcare regulată, măsurată, de succesiune în timp a fenomenelor din natură sau a diferitelor procese din activitatea umană.
În sfera artelor, în special în artele temporale precum muzica, dansul, poezia, oratoria, ritmul devine un foarte important element de expresie. Rezumându-mă la ritmul muzical, el este primul dintre patru elementele fundamentale ale muzicii şi o consider forma cea mai complexă a ritmului artistic. Fără ritm nu există melodie şi nici polifonie sau armonie, deoarece el furnizează articulaţia, acea osatură atât de necesară oricărei construcţii muzicale.
exemple
Adăugând acea valoare şi importanţă succesiunilor de sunete, ritmul mai are o caalitate deoarece asigură fluiditate sonoră frazei muzicale. Totodată, un rol deosebit în articularea ritmică îl are accentul, forma cea mai pregnantă a intensităţii sonore.
            ritm accentuat
 Din punct de vedere teoretic, ritmul constituie succesiunea organizată pe plan artistic superior (creator, estetic, emoţional) a duratelor în compoziţia muzicală. Ca factor creator, ritmul prezintă din punct de vedere structural diferite şi infinite forme ce se află la dispoziţia oricărui compozitor.
Se poate considera factor estetic, deoarece, subzistând organic în melodie şi armonie care nu pot exista fără ritm. De aceea poate concura cu aceasta la exprimarea frumosului muzical.
Din punctul de vedere al factorului emoţional, ritmul poate avea  mijloace de expresie specifice muzicii la alcătuirea imaginii cât şi a mesajului artistic purtător de sentimente, idei şi expresii ce are capacitatea de a emoţiona orice fiinţă umană.
Ritmul, metrul (măsura) şi tempo-ul nu trebuie confundate! Noţiunea generală de ritm muzical cuprinde trei elemente: ritmul propriu-zis, metrul (măsura) şi tempo-ul.
Ritmul propriu-zis este o succesiune de durate şi pauze, iar măsura este cadrul metric în care se descifrează ritmul propriu-zis .Tempo-ul  este viteza în care se desfăşoară melodiile respective. Totodată studiul formelor de structură ale ritmului propriu-zis poartă numele de ritmică, iar cel al măsurilor pe cadrul căruia se desfăşoară ritmul, de metrică. Ritmica şi metrica muzicală se completează cu gradele de viteză (cu tempo) în care se desfăşoară ritmul muzical şi metrica sa.
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo