Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea a Treia
aprilie 18
10:53 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de “zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice.Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată cum anume a evoluat ritmul din punct de vedere muzical?

Ritmul poate fi apreciat ca fiind un fenomen complex, organic, cu caracter de universalitate. Acest parametru indispensabil fiecăruia dintre noi ritmul are un rol vital, deoarece se regăseşte în toate sferele vieţii şi ale cosmosului.Cu menţiunea că fiecare fiinţă are ritmul său propriu.

Numai dacă am aprecia la justa valoare faptul că totul porneşte de la o simplă bătaie de inimă, de la orice fel de zgomot din natură până la derularea proceselor succesive de zi-noapte sau chiar cele ale anotimpurilor.

Consider de asemenea că acest important parametru este din ce în ce mai aproape de condiţia fiinţei umane, cu condiţia ca să fie prezent în natura înconjurătoare. Amintind de manifestările specifice vieţii precum pulsaţia cardiacă, ritmul respiraţiei, al mersului, al fotosintezei,îl putem identific şi în viaţa socială, activitatea cotidiană desfăşurându-se atât conform ritmului interior al fiecărui individ, cât şi ritmului impus de fiecare activitate în parte.

ritm

  Depinzând simultan de viaţă şi de materie, ritmul este unul dintre parametrii destul de dificil de definit. De-a lungul timpului, la această întrebare s-au oferit multiple răspunsuri, diferiţi autori – filozofi, filologi, oameni de ştiinţă sau muzicieni – au formulat o multitudine de consideraţii asupra ideii şi noţiunii de ritm, cu atât mai mult, cu cât ritmul rezultat din succesiunea organizată a fenomenelor naturii are o existenţă obiectivă.
 În esenţă, noţiunea de ritm, căpătă aspect de universalitate. Ritmul este prezent în absolut toate sferele de activitate umană, în toate limbile, la toate popoarele.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul ritm derivă din limba greacă veche. Cuvântul rheo care înseamnă a curge, a merge, a trece, devenit substantivul ritmos, semnifică ideea de mişcare regulată, măsurată, de succesiune în timp a fenomenelor din natură sau a diferitelor procese din activitatea umană.
În sfera artelor, în special în artele temporale precum muzica, dansul, poezia, oratoria, ritmul devine un foarte important element de expresie. Rezumându-mă la ritmul muzical, el este primul dintre patru elementele fundamentale ale muzicii şi o consider forma cea mai complexă a ritmului artistic. Fără ritm nu există melodie şi nici polifonie sau armonie, deoarece el furnizează articulaţia, acea osatură atât de necesară oricărei construcţii muzicale.
exemple
Adăugând acea valoare şi importanţă succesiunilor de sunete, ritmul mai are o caalitate deoarece asigură fluiditate sonoră frazei muzicale. Totodată, un rol deosebit în articularea ritmică îl are accentul, forma cea mai pregnantă a intensităţii sonore.
            ritm accentuat
 Din punct de vedere teoretic, ritmul constituie succesiunea organizată pe plan artistic superior (creator, estetic, emoţional) a duratelor în compoziţia muzicală. Ca factor creator, ritmul prezintă din punct de vedere structural diferite şi infinite forme ce se află la dispoziţia oricărui compozitor.
Se poate considera factor estetic, deoarece, subzistând organic în melodie şi armonie care nu pot exista fără ritm. De aceea poate concura cu aceasta la exprimarea frumosului muzical.
Din punctul de vedere al factorului emoţional, ritmul poate avea  mijloace de expresie specifice muzicii la alcătuirea imaginii cât şi a mesajului artistic purtător de sentimente, idei şi expresii ce are capacitatea de a emoţiona orice fiinţă umană.
Ritmul, metrul (măsura) şi tempo-ul nu trebuie confundate! Noţiunea generală de ritm muzical cuprinde trei elemente: ritmul propriu-zis, metrul (măsura) şi tempo-ul.
Ritmul propriu-zis este o succesiune de durate şi pauze, iar măsura este cadrul metric în care se descifrează ritmul propriu-zis .Tempo-ul  este viteza în care se desfăşoară melodiile respective. Totodată studiul formelor de structură ale ritmului propriu-zis poartă numele de ritmică, iar cel al măsurilor pe cadrul căruia se desfăşoară ritmul, de metrică. Ritmica şi metrica muzicală se completează cu gradele de viteză (cu tempo) în care se desfăşoară ritmul muzical şi metrica sa.
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul