Criteriul National

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea Întâi

Oare ce poate reprezenta ritmul muzical? Partea Întâi
aprilie 07
00:38 2016

Cu siguranţă că aţi auzit sau aţi observat pe unii care au capacitatea de a reproduce un ritm, sau au acea abilitate de a urmări ritmul şi de a face mişcări sincronizate în funcţie de o anumită secvenţă de „zgomote” mai mult sau mai puţin simetrice. Dar totuşi v-aţi întrebat vreodată ce ar reprezenta ritmul din punct de vedere muzical ?

ritm

 Bineînţeles că există multiple definiţii despre ce anume sau cum anume ae exista ritmul.Dar, de cele mai multe ori, aşa intitulaţii specialişti nu pot avea o imagine completă asupra acestui fenomen în care omul, indiferent de aptitudinile sale este conectat la un anume…ritm.
De aceea, se impune o anumită clasificare şi delimitare precisă, deoarece tocmai superficialitatea acestei categorii sociale îşi pune amprenta asupra orientării, asupra gusturilor şi chiar a unei esteticii ” pătrate „  ce provine din unele frânturi muzicale în care tocmai ritmul devine unul din parametrii cei mai utilizaţi, datorat uniformizării cât şi progresului tehnologic la care omenirea a ajuns.
Tratarea ritmului de asemenea manieră subminează sfera melodicităţii, deoarece în afară de acel puls sacadat, mereu identic, noţiunea de ritm în viziunea unui profan nu-și poate găsi justificarea deoarece există doar o valoare ordonatoare, pur robotizată.
Ritmul în acest concurs de împrejurări dat nu rezidă în substanța sonoră, ci tocmai în relația sa cu desfășurarea în timp a frînturii muzicale,a acelui tronson pe care cei mai mulţi dintre noi le putem asculta în muzicile de consum promovate cu atâta efervescenţă de majoritatea celor din industria muzicală dar şi din media.
Faptul că acest aspect reprezintă absolutul pentru cei care promovează acest caz de ordonare mi se pare a fi doar un fals pretext de a înţelege cu adevărat ce anume semnifică ritmul.
Teoria referitoare la acest parametru m-a preocupat deoarece, din nefericire a suferit mai multe formulări, astfel că și azi persistă între muzicieni contradicții cu privire la unele abordări.Totuşi, ca un argument valid sunt de acord că există pe lângă această uniformitate şi precizie o anumită metodă a construcției ritmice-care are capacitatea de a caracteriza şi totodată de a îmbogăţi sfera înţelesurilor acestei noţiuni, deoarece totul pleacă şi provine prin dezvoltarea de la simplu la complex a formelor ce au legătură cu ritmul.
Intenţionat, pentru a vă stârni interesul nu am definit ceea ce ar fi însemnat acest parametru. Totuşi, pentru a nu considera faptul că nu aş deţine valoarea termenului, îndrăznesc să vă demonstrez faptul că capacitatea umană este strâns legată de ceva cu totul comun. Tocmai de aceea,a trăi activ este sinonim cu motricitatea muzicii, cu acea dorinţă  de a simţi, atât cât ne permite capacitatea fiecăruia dintre noi acea componentă şi expresivitate emoţională a ceea ce denumim a fi ritm muzical şi nu reproducerea lui mecanică, robotizată!
Mai mult ca sigur, fără a vă descuraja sau a cădea în extremă, există mulţi semeni care suferă de această manie de a executa la filigran un anume şir de zgomote mai mult sau mai puţin simetrice- Dar, aşa cum se întâmplă aceştia nu pot să şi explice cum anume ar exista Universul, dacă mijloacele informaţionale nu ar fi definite şi conduse de către componente electronice inflexibile şi insensibile.
Pe de altă parte, există şi reversul medaliei deoarece alţi semeni suferă de o formă gravă de aşa intitulat „autism ritmic” în care putem identifica un fel de surzenie oarecum inexplicabilă. Cei care au această problemă nu doar că nu potsă reproducă sau să şi coordoneze mişcări sau să proiecteze un şir simetric banal, dar  nu pot reproduce un simplu ritm al metronomului.
metronom
Metronomul este acel dispozitiv mecanic, electronic sau electromecanic care emite semnale auditive și vizuale regulate, marcând astfel intervale egale de timp. Este folosit de muzicieni pentru păstrarea tempo-ului potrivit în timp ce cântă și de compozitori, pentru a marca tempoul la care o piesă muzicală trebuie interpretată. A fost patentat de inventatorul german Johann Nepomuk Mälzel la începutul secolului al XIX-lea.
Acum, dacă tot am prezentat atâtea situaţii, mai mult ca sigur că sunteţi nerăbdători să înţelegeţi ce anume sau cum anume putem sesiza şi simţi ceea ce denumim a fi ritm, indiferent că ar fi vorba de cel metronomic sau…nu!
Înainte de toate, doresc să stabilesc o anumită paralelă deoarece orice creaţie muzicală posedă un ritm al ei specific, întocmai ca şi versurile unei poezii. De aceea, cei care sunt dotaţi din punct de vedere muzical pot percepe, fără a li se explica cu lux de amănunte ceea ce ar fi ritmul, la început spontan, dar pe măsură ce experienţa muzicală se îmbogăţeşte, perceperea se face pe baza unor norme de care trebuie să se ţină seama.
Ajungând la acest punct, tocmai această capacitate de a percepe ritmul eliberează această înţelegere, această organizare a melodiei sau a frânturii melodice, indiferent de cât de facilă sau complexă ar fi. Cercetând anumite lucruri, am identificat faptul că tocmai psaceastă percepere este de fapt superioară redării, execuţiei metronomice a unui şir de zgomote, indiferent de cât de simetrice sau asimetrice, indiferent de cât de intense sau insesizabile ar fi!
 Fapt pe deplin demonstrabil,dintre toate aptitudinile cu tentă de a percepe ritmul şi nu de a-l executa se manifestă încă de timpuriu, deoarece pot da ca exemplu pe geniile creatoare precum W.A.Mozart şi J.Haydn ce au înţeles, perceput şi compus încă
de la vârste fragede. Spre exemplu,Mozart compune un menuet la 5 ani, George Enescu compune tot la 5 ani “Poema  română”, iar la 11 ani, se distinge printr-o bogata activitate de compozitor.
 Totuşi sunt şi cazuri de mari compozitori ale caror aptitudini muzicale au apărut mai târziu,sfidând această percepere şi conţtientiyare a parametrului ritmic- ca de exemplu Wagner, Beethoven, Cesar Franck etc., fapt care dovedeşte că niciodată nu e prea târziu pentru dezvoltarea aptitudinilor.
Lipsa de perseverenţă, cu toată înzestrarea duce la eşec.Fiind  sprijinit pe teoria muzicianului francez Momigny, acesta a fost
printre cei dintâi care au rupt  tradiția mensurale a actualei formule de a organiza o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor.Totuşi, intrând în detalii pot să vă amintesc de faptul care se leagă  în mod exclusiv de acea ierarhizare standard a unui grup de celule,ca fiind compuse dintr-un timp slab și unul tare.Mergând consecvent cu acest principiu,el n-a putut evita rigiditatea teoriei sale ritmice, care s-a răsfrânt într-un mod cu totul neproductiv, chiar fără a exagera poate şi dezastruos asupra frazării pe care a întrebuințat-o în analizele aplicate fugilor lui Johann Sebastian Bach.
De aceea, între execuţie, percepere şi diferenţierea metronomică există acel RITM EXPRESIV , pe care foarte puţini melomani şi muzicieni îl pot utiliza, deoarece acest talent se educă dar se şi moşteneşte, fiiind unul din multiplele daruri oferite de Dumnezeu acelor geniali compozitori care au marcat istoria muzicii.
Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu