Criteriul National

[P] Piața de gaze naturale la Bursa Română de Mărfuri – Evoluție la finalul trimestrului III – Companii

[P] Piața de gaze naturale la Bursa Română de Mărfuri – Evoluție la finalul trimestrului III – Companii
octombrie 06
10:05 2020

Trendul ascendent al pieței de gaze naturale, trend pe care îl anticipăm odată cu dispariția prevederilor nefericite ale binecunoscutei OUG 114, a continuat în cursul trimestrului trei, cu evoluții pozitive mult accentuate ale celor doi principali indicatori: cantitățile tranzacționate și prețurile rezultate. O analiză a graficelor celor doi indicatori, pe parcursul întregului an, arată foarte clar o tendință de revenire spre normalitate începând deja cu trimestrul doi, odată cu anunțarea anulării constrângerilor din amintita ordonanță, urmată de o accelerare accentuată a evoluției favorabile în cel de-al treilea trimestru, liber de orice impuneri de reglementare.

Astfel, volumul tranzacțiilor încheiate pe platformele spot și forward ale BRM la sfârșitul lunii septembrie a depășit 36Twh, volumul trimestrului trei depășind cu mult volumele cumulate ale primelor două trimestre ale anului. Cauza principală o reprezintă evident liberalizarea piețelor, posibilitatea tranzacționării la prețuri reale, rezultate din întâlnirea cererii cu oferta, ceea ce a sporit interesul pentru operațiuni în regim bursier.

O noutate a acestei perioade a constituit-o introducerea regimului GRP („gas release program”), măsură lăudabilă în sine dar, în opinia noastră, numai un prim pas spre regimul normal bursier, acela de formator de piață („market maker”). Noul regim însă, din punct de vedere al impunerii volumelor tranzacționate este mai redus decat cel precedent, obligațiile de tranzacționare pentru participanții la piață fiind inlocuite cu cele de ofertare, obligații ce se concretizează extrem de rar în tranzacții efective. Aceste lucruri ne îndreptățesc să afirmăm că dinamica pozitivă a volumelor tranzacționate se datorează liberalizării și creșterii maturității pieței, având ca protagoniști principalii jucători, și în mod special, producătorii. Demonstrația acestei afirmații este dată de volumele tranzacționate, mult mai mari decât cele impuse de regimul GRP.

Prețurile medii ponderate pentru cantitățile livrate în acest interval au cunoscut o scădere accentuată, de la peste 105lei/Mwh la începutul anului, la 65-68lei/Mwh la nivelul lunii septembrie. Evident, se poate argumenta cu efectele pandemiei și reducerea prețurilor la nivel mondial, dar urmărind evoluția la nivelul întregului an, motivele sunt cu totul altele. Pe plan internațional, intervalul cu prețurile cele mai scăzute a fost cel al verii, până spre începutul lunii august, iar începând cu luna septembrie acestea s-au majorat cu peste 50%. În același timp, prețurile pe piața locală au început să scadă pe perioada de vară, scădere ce însă a continuat și în luna septembrie, contrar celor internaționale. Totodată, diferențele (spread-ul ) dintre prețurile bursei central-europene CEGH și cele înregistrate pe BRM au început să scadă, iar începând cu luna septembrie chiar s-au inversat: gazul natural cumpărat pe piața locală este mai ieftin decat cel central-european.

Explicația este extrem de simplă: efectele nefaste ale OUG 114, amplificate de modul rigid și excesiv al ANRE de aplicare, au condus la creșteri ale prețurilor pieței locale cu peste 50% față de cele europene, iar contractele pe termen lung încheiate în acea perioadă au necesitat timp pentru a-și consuma influențele. Pe toată durata de existență a ordonanței, efortul prețurilor mari, deformate, a fost suportat de consumatorii finali din domeniul industrial.

Dacă se urmărește însă evoluția prețurilor pieței spot, se observă că în perioada februarie-iunie între prețurile medii ponderate ale contractelor la termen și cele ale pieței spot există un spread de 50-100%. Piața spot, cea care dă masură valorii reale de moment, aflată la jumătate față de cea la termen, a constituit o anomalie ce trebuia să dea de gândit autorităților. Mai mult, prețul de 68lei/Mwh, calculat de ANRE ca asigurând o protecție pentru consumatorii finali, în principal cei casnici, s-a dovedit a fi mult mai mare față de prețul pieței pentru o bună perioadă de timp.

Așa zisa protecție a consumatorilor finali casnici s-a transformat practic într-o obligație a acestora de a cumpăra gaze naturale la prețuri mai mari decat cele ale pieței reale ! În condițiile în care ambele categorii de consumatori au fost practic defavorizate, este interesant de aflat cine a avut de câștigat în accepțiunea autorităților.

O altă caracteristică resimțită pe toată durata anului a fost creșterea importurilor, determinată de prețurile pieței europene mult mai mici decat cele locale. Influența acestor importuri pe piață a fost însă una pozitivă, reușind să tempereze creșteri explozive pe o piață total bulversată, prețuri ce au depășit uneori 120-125 lei/Mwh. Astăzi, prin reducerea prețurilor, acest trend este inversat și au apărut primele cantități exportate, este drept, reduse.

Ca și concluzie, această creștere a volumelor tranzacționate pe bursă, simultan cu reducerea semnificativă a prețurilor și aducerea acestora sub sau cel mult la nivelul celorlalte piețe europene, ne îndreptățesc să fim optimiști într-o evoluție normală și corectă a pieței de gaze naturale.

Condiția de bază este ca autoritățile să-și limiteze intervențiile asupra piețelor și să le lase să evolueze liber, în condiții de concurență și transparență. Este evident că nimeni nu va răspunde de consecințele unor astfel de intervenții, dar măcar nefericita experiență trebuie înțeleasă și nerepetată. De asemenea, previziuni apocaliptice privind explozii de prețuri pe piețe lăsate libere, nereglementate, previziuni contrazise categoric de evoluțiile prezente și de cele ale perioadei 2017-2018, trebuie evitate.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul