Criteriul National

Pandemia de COVID-19 a tăiat un an din speranța de viață la naștere. Dumitru Sandu: E de așteptat ca aceasta să înregistreze un declin mai accentuat în urban față de rural – Finante & Banci

Pandemia de COVID-19 a tăiat un an din speranța de viață la naștere. Dumitru Sandu: E de așteptat ca aceasta să înregistreze un declin mai accentuat în urban față de rural – Finante & Banci
februarie 19
11:40 2021
​”Da, speranta de viață la naștere a scăzut cu mai mult de 1 an!”, a confirmat pentru HotNews.ro profesorul Vasile Ghețău, reputat demograf român, întrebat dacă mortalitatea ridicată nu a afectat și calculele privind speranța de viață la naștere, unul dintre indicatorii importanți ai demografiei. De aceeași părere este și profesorul Dumitru Sandu, celălalt cunoscut demograf pe care îl avem. ”Este de așteptat ca speranța de viață la naștere- indicator de agregare a ratelor specifice de mortalitate pe vârste- din 2020, comparativ cu 2019, să înregistreze un declin mai accentuat în urban comparativ cu mediul rural”, susține Sandu.

”Încep sa apară efecte demografice ale pandemiei. În decembrie 2020 s-au înregistrat, conform Institutului Național de Statistică (INS), 36116 decese, cu 13504 mai multe decese decât în decembrie 2019 (vezi figura de mai jos- n.red)”, spune profesorul Sandu.

Accidental sau efect de structuri pe vârste diferite în cei doi ani?, se întreabă domnia sa. ”Cum structurile pe vârste ale populației nu se schimbă brusc, de la un an la altul, este foarte probabil că avem un semnal demografic al efectelor pandemiei COVID-19 și la nivelul României. Începând din iulie 2020 se pare că efectul pandemiei a devenit evident. În iulie 2020 s-au înregistrat cu aproximativ 2000 decese mai mult decât în 2019. În lunile următoare, în 2020, sporul de decese lunare comparativ cu aceleași luni din 2019 a fost de 3230 (în august), 2939 (septembrie), 6337 (octombrie) și 14163 (noiembrie)”, mai explică prof. Sandu pentru HotNews.ro

Figura 1. Decese in Romania pe luni, 2019 si 2020. Sursa de date primare: INS.

Variații de acest gen, de o asemenea amplitudine, nu apar din senin, consideră Sandu. Efectul șocului pandemic este evident. Orice alte explicații alternative – „doar o gripă”, „măsurări inexacte”, „conspirație la nivel global” etc. nu rezistă în raport cu o astfel de evidență empirică simplă”, mai spune Dumitru Sandu.

Efectul specific al factorului COVID-19 asupra sporului de decese lunare se poate constata, și mai clar, prin comparația pe medii rezidențiale (vezi figura de mai jos-n.red).

În decembrie 2020, pentru mediul urban, sporul de decese față decembrie 2019 a fost de 65.3%. Pentru aceeași comparație, dar pe mediul rural, sporul de decese a fost mai mic, de 54.5%. Sistematic, pentru toate lunile din a doua jumătate a anului, sporul de decese a fost mai mare în urban decât în rural. Situația este, conform așteptărilor , cu spor de mortalitate mai mare în localitățile urbane cu mai mare densitate de locuitori, comparativ cu cele rurale, cu densitate mai mică a populației.

Figura 2. Sporul lunar de decese in 2020 comparativ cu luna corespunzătoare din 2019, pe medii rezidențiale (%)

Sursa de date primare: INS.

Exemplu: Decesele din urban, din luna decembrie 2020, au fost cu 65.3% mai multe, comparative cu cele din aceeași lună a anului anterior 2019, tot pentru urban. Pentru rural, cifra corespunzătoare a fost de numai 54.5. (Graficul este construit cu folosirea punctului ca marcator de zecimale.)

”Pornind de la aceste date parțiale este de așteptat ca speranța de viață la naștere (indicator de agregare a ratelor specifice de mortalitate pe vârste) din 2020, comparativ cu 2019, să înregistreze un declin mai accentuat în urban comparativ cu mediul rural. Densitatea de locuire mai mare în urban decât în rural și cu rate de infectare-mortalitate prin COVID-19 mai mari în orașe decât în sate, vor duce ,foarte probabil, și la diferențele de declin în speranța de viață la naștere anterior menționate. Localitățile sau regiunile cu interacțiuni sociale sporite datorită densității, circulației migratorii (internă, dar mai ales externă) și navetismului de nivel ridicat vor fi, probabil, și cele cu rate sporite de infectare-mortalitate COVID-19”, conchide Dumitru Sandu

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul