Criteriul National

PE cere interzicerea „pașapoartelor de aur” și norme pentru „vizele de aur”

PE cere interzicerea „pașapoartelor de aur” și norme pentru „vizele de aur”
martie 10
02:28 2022

Îngrijorat că cetățenia UE este de vânzare, PE propune reguli comune pentru a combate problemele legate de „sistemele care acordă cetățenia/dreptul de ședere pe bază de investiții”.

Pasapoarte UEFoto: Pixabay.com

  • „Pașapoartele de aur” sunt „controversate din punct de vedere etic, juridic și economic și prezintă mai multe riscuri grave de securitate”
  • Eurodeputații doresc norme comune la nivelul Uniunii Europene privind „vizele de aur” pentru a combate spălarea de bani și corupția
  • Deputații cer o taxă asupra „vizelor de aur”, care să fie colectată la nivelul Uniunii

Îngrijorat că cetățenia UE este de vânzare, PE propune reguli comune pentru a combate problemele legate de „sistemele care acordă cetățenia/dreptul de ședere pe bază de investiții”.

Eurodeputații au adoptat miercuri un raport de inițiativă legislativă prin care îi cer Comisiei să facă o propunere legislativă în domeniu până la sfârșitul mandatului. Angajamentul luat de Comisie, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite ale Americii de a limita accesul la „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși bogați care au legături cu guvernul a fost discutat în cadrul dezbaterii din plen de luni. Textul a fost adoptat cu 595 de voturi pentru, 12 împotrivă și 74 abțineri.

Interzicerea „pașapoartelor de aur”…

Parlamentul subliniază că sistemele de acordare a cetățeniei pe baza unei investiții financiare (sistemele CBI), în temeiul cărora cetățenii unor țări din afara Uniunii Europene obțin dreptul de cetățenie în schimbul unei sume de bani, subminează esența cetățeniei Uniunii. Parlamentul folosește cuvântul „parazitism” pentru a descrie această practică (folosită în Malta, Bulgaria și Cipru), căci țările Uniunii pun în vânzare ceva ce nu fusese niciodată destinat comercializării. Deputații subliniază că au fost acceptate și cereri care nu respectau condițiile stabilite și solicită ca sistemele de acest gen să fie eliminate treptat din cauza riscurilor pe care le presupun.

… și reglementarea „vizelor de aur”

Parlamentul a menționat că sistemele RBI (de acordare a dreptului de ședere pe baza unei investiții financiare) presupun riscuri mai scăzute. El a cerut să se creeze norme la nivelul Uniunii Europene pentru a combate spălarea de bani, corupția și evaziunea fiscală. Printre solicitările sale se numără:

  • verificarea stringentă a antecedentelor (inclusiv a membrilor familiei și a surselor fondurilor), verificarea obligatorie în bazele de date ale Uniunii și proceduri de verificare în țările terțe;
  • obligații de raportare pentru țările Uniunii, inclusiv un „sistem de notificare și consultare” pentru a permite altor țări ale Uniunii să prezinte obiecții; și
  • cerințe minime privind șederea efectivă pentru solicitanți și, în ceea ce privește investițiile lor, o implicare activă, calitate, valoare adăugată și contribuție la economie.

Fără pașapoarte și vize pentru oligarhii ruși

Parlamentul salută angajamentul statelor membre implicate de a limita vânzarea cetățeniei rușilor care au legături cu guvernul rus și solicită ca toate sistemele CBI și RBI din UE să excludă solicitanții ruși cu efect imediat. Eurodeputații îndeamnă guvernele UE să reevalueze toate cererile aprobate din ultimii ani și să se asigure că „nicio persoană rusă care are legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin nu își păstrează drepturile de cetățenie și de reședință”. În plus, aceștia solicită Comisiei să interzică resortisanților ruși care fac obiectul sancțiunilor UE accesul la toate sistemele RBI.

h2. Un sistem fragmentat și rolul intermediarilor

Eurodeputații deplâng lipsa unor controale de securitate și a unor proceduri de verificare cuprinzătoare în cazul ambelor scheme și adaugă că nu ar trebui să fie posibil ca solicitantul să depună cereri succesive în diverse state membre. Statele membre nu ar trebui să se bazeze pe verificări efectuate de actori nestatali. Parlamentul cere o taxă la nivelul Uniunii, calculată ca un procentaj important din investițiile realizate, până la eliminarea completă a „pașapoartelor de aur” și permanent pentru „vizele de aur”. Parlamentul îi cere Comisiei să preseze și țările din afara Uniunii care beneficiază de călătorii fără viză în Uniunea Europeană să acționeze în acest sens.

Parlamentul observă că intermediarii folosiți în cadrul acestor sisteme nu sunt nici transparenți, nici trași la răspundere. Astfel, el cere interzicerea implicării lor în CBI și „o reglementare strictă și obligatorie” a rolului lor în RBI, care să includă sancțiuni.

Următorii pași

Comisia trebuie să pregătească o propunere legislativă sau să-și justifice decizia în caz contrar.

Istoric

Cel puțin 130 000 de persoane au beneficiat de sisteme CBI/RBI în Uniunea Europeană între 2011 și 2019, generând venituri de peste 21,8 miliarde EUR pentru țările în cauză. Sistemele CBI există în Malta, Bulgaria (unde guvernul a propus un proiect de lege pentru a pune capăt sistemului) și Cipru (care actualmente procesează doar cererile depuse înainte de noiembrie 2020, toate acestea fiind deja examinate, potrivit guvernului cipriot). Douăsprezece state membre au sisteme RBI cu sume și opțiuni de investiții diferite.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul