Criteriul National

Pentru a crea generații de oameni sănătoși, avem nevoie de terapie și psihoterapeuți dedicați

Pentru a crea generații de oameni sănătoși, avem nevoie de terapie și psihoterapeuți dedicați
noiembrie 22
10:31 2017

Cei ai căror părinți au trecut prin îndoctrinarea ceaușistă își dau seama acum că educația primită se prea poate să nu fi fost una tocmai sănătoasă. Crescuți cu reperul rușinii, cu regulă de jenă față de orice aspect al vieții, învățați să nu pună la îndoială, să nu discute, să nu conteste ceea ce aud de la alții – abordările acestea nu sunt însă dintre cele mai bune. Avem nevoie de adulți responsabili, de oameni bine formați, pentru ca la rândul lor să perpetueze concepte ce creează generații de oameni stabili din toate punctele de vedere.

Psihoterapia în zilele noastre este văzută, sau cel puțin ar trebui să fie, ca o manieră de a evada dintr-un cerc al conceptelor greșite. Ca și adult, responsabilitățile, grijile care ne înconjoară, nemulțumirile și frustrările pot sta la baza unor situații chiar disperate, de depresie. Așadar o nevoie acută a societății actuale este legată de psihoterapia adultului, în toate formele ei.

Poate fi vorba de psihoterapie individuală, de cea dedicată cuplului, în funcție de necesitatea fiecăruia. Asa cum se găsește pe pagina oficială a unui prestigios Centru de Psihoterapie din București, www.psihart.ro, opțiunile de terapie sunt variate, cât să acopere necesarul la nivel extins. Ba chiar poate fi vorba de copii și de solicitarea părinților de evaluare psihologică.

Primii pași spre ședințe de psihoterapie

Cum ne dăm seama că ar fi de preferat să urmăm ședințe de psihoterapie? Există într-adevăr nevoie de conștientizare personală, asta dacă nu ne arată cei din jur cu degetul, pe același principiu nesănătos de a condamna, de a judeca aspru, de a pune etichete. Din păcate însă, presiunea socială face ca pentru mulți o reacție în acest sens să vină mult prea târziu.

Cu alte cuvinte, au nevoie de convingere și de repetate crize în cuplu pentru a înțelege că sunt în impas. Așadar, sfatul specialiștilor vizează în primul rând scanarea propriei vieti:

Sunteti mulțumiți de ceea ce trăiți? De sine, de viață, de familie? Ce ați schimba?

Mulți ajung într-un punct al vieții când se blamează pentru deciziile luate. Se simt captivi la un job pe care nu și-l doresc, însă nevoia acută financiară nu le permite să plece pur și simplu și se complac în această situație până la refuz. Se văd prizonieri într-o relație sau căsnicie și din frică sau numeroase alte motive nu pot renunţa la acest drum al vieții.

Pare destul de ușor să spui „renunţă”, „lasă-l, mai sunt și alți bărbați” și tot felul de sfaturi. Până la urmă logica firească dictează că de unde nu ne place plecăm, de cine nu ne place nu ne mai apropiem. În fapt, nu este la fel de ușor de realizat. Ce bine ar fi ca viața să aibă un ghid tehnic, cu pași pe care să îi urmăm ca roboții, însă știind sigur care e calea cea bună…

Astfel de situații sunt dintre cele mai comune, auzite în cabinetul unui psihoterapeut. Nu sunt însă singurele. Pe cât sunt de complecși oamenii, pe atât de multe probleme au. Însă o rezolvare o pot găsi cu ajutorul unui psihoterapeut.

Sunteţi în impas? Există o situație pe care nu știți cum să o gestionaţi?

Senzaţia că totul vă depășește, că sunteți un om mic într-o lume mare, că nu puteți ține în frâu ce vi se întâmplă este definiţa unora. Totul este prea mult. Se spune că nu putem controla faptele, ceea ce ne este dat să trăim zi de zi, ci putem doar să ne păstrăm echilibrați, ca și reacție controlată la ce se întâmplă. Exact asta trebuie să descopere fiecare dintre noi vis a vis de toate episoadele trăite.

Pacatosul de ce. Sau de ce eu. Sunt eu de vina?

Cand vine vorba de un necaz, o supărare sau orice alt lucru negativ, oamenii se simt frustrați pe ei înșiși, pe divinitate, pe cineva sau ceva. Încearcă să găsească justificare, de unde și complexul de tip obsesiv al întrebării „de ce”. Și de aici un lung șir: de ce eu, de ce azi, de ce mie etc.

Da, răspunsul poate că stă fix în fiecare persoană în parte. Poate că tu ca adult nu poți întreține o relație, nu poți avea continuitate, din cauza unor sentimente, stări și povești trăite încă din copilărie. Ceea ce a rămas nereparat, fără reper logic, în mintea de copil a creat efectul de bulgăre: un mic impediment emoțional care la vârsta de adult a devenit o reală și gravă problemă.

Pentru că ne dorim o viață mai bună, echilibrată, o societate pe măsură, toate au la bază creșterea și educarea unor generații de copii și adulți cu stabilitate emoțională. Așadar, ședințele de psihoterapie, așa cum veți găsi la Centrul Psihart, sunt o necesitate constantă a vieții curente.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Catalin Mihai

Catalin Mihai

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo