Criteriul National

PERSONALITĂŢI MARCANTE! ANTON PANN

septembrie 22
18:03 2015

 

   Străin fiind nu am nici rudă
Nici un neam nobil, nici prost..

  Anton Pann este prin esenţă acel „homo balcanicus” al nostru: român, bulgar, pe jumătate grec, el este simbolul călătorului peste Dunăre, e oscilaţia între nordul şi sudul Dunării.

 Tudor Vianu explică acest fenomen de „migraţie” între „sudul şi nordul Dunării”. „Aşezări româneşti în Bulgaria şi aşezări bulgăreşti în ţările române n-au fost deloc rare în lumea deopotrivă oprimată de administraţia feudală a vremii.

„Când birurile nu mai puteau fi plătite şi oamenii stăpânirii căutau pe vreun nemulţumit sau vreun rebel, acesta îşi încărca lucrurile în lotcă şi, dibuind un drum pe apă prin păpuriş şi prin ostroave, căuta ţărmul salvator dincolo, în sudul marelui fluviu”. „
Anton Pann, „omul care avea nu numai în spirit, ci şi în sânge afinităţi cu Caragiale, era un balcanic a cărui familie se retrăsese din instinct într-o ţară în care nu avea pe nimeni”.

anton-pann

Adevăratul lui nume era Antonie Pantoleon Petroveanu. Prin prescurtarea numelui de familie si românizare va fi numit Anton Pann.Supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” în poemul Epigonii, Anton Pann este pe rând, poet, folclorist şi compozitor, cantareţ bisericesc si mai apoi profesor de muzică la Râmnicu-Valcea şi Bucureşti. Printre altele a fost un pasionat colecţionar de muzică românească, care a notat creaţii din repertoriul muzicienilor din perioada fanariotă

 A fost o persoană îndrăgostită de peisajul nostru şi de spiritualitatea românească. Astfel Anton Pann a strâns înţelepciune de la cei mulţi şi i-a dat o formă nouă, şlefuită, nu numai accesibilă dar şi atragătoare, căci „de când lumea poveştile sunt ale lumii, însă, fireşte, felul povestirii rămâne oricând al povestitorului” (I. L.Caragiale).
  Izvorul inspiraţiei lui Pann nu este numai poporul, ci, aşa cum era şi de aşteptat,şi mediul eclesiastic in care şi-a desfaşurat o bună parte a activităţii sale şi care a lăsat urme vizibile. Semnificative în această privinţa sunt versurile de o deosebită frumuseţe închinate sentimentului nobil al dragostei, prelucrare şi versificare a capitolului al XIII-lea din Epistola I-a către Corinteni.Deşi genul şi expresiile sale literare sunt de o rarĂ simplitate, Pann abordează teme de circulaţie universală în gândirea filozofică: om, adevăr, iubire, viaţa, moarte,existenţa etc., precum şi teme legate de mediul concret: familie, munca, prietenie.Toate acestea se pot însă clasifică în două mari grupe: binele şi raul sau virtutea şi viciul.

Intenţiile lui Pann sunt acelea de a biciui fără cruţare tot ceea ce este rău, urât, primejdios, viciat în fiinţa omenească, de a cultiva şi preamări virtutea cu tot ceea ce are ea mai nobil şi mai frumos.
Anton Pann nu este tipul filozofului sobru, îngândurat şi închistat, ci,dimpotrivă, stă de vorbă cu copiii şi bătrânii, glumeşte cu băieţii şi fetele sau se aşează la taclale cu femeile. Împarte În dreapta şi în stânga rodul strădaniilor sale, broşuri şi cărticele dupa ştiinţa şi puterea fiecăruia.Aceste mărturii sunt păstrate în tradiţia orală a poporului românesc şi de aceea am dorit să le amintesc şi în această prezentare.
De asemenea, ca şi o concluzie personală, Anton Pann nu urmareşte o filozofie seacă, destinată rafturilor prăfuite ale bibliotecilor, ci una practică, dinamică, vie, cu un scop educativ, putând a fi apreciată şi de cel învăţat şi de către cel cu mai puţina ştiinţă de carte.
AntonPann

Odată cu Anton Pann a intrat în literatura română un autentic fior balcanic de înţelepciune, umor şi exotism”. Universul în care există Anton Pann, al confluenţelor amintite, este univers ţărănesc, univers oriental fabulos („cu împăraţi şi crai, sultani şi viziri, ce capătă contururi tot mai reale, mai palpabile, când sunt localizaţi la Ţarigrad, la câte un han „căruia turceşte-i zic Sanchi-iedim”, şi unde-şi desfac marfa neguţătorii de ceşti şi filigene”) şi univers balcanic – nucleul din „Povestea vorbii” în care Anton Pann, bun psiholog, perspicace în observarea semenilor şi a moravurilor persifează fără răutate prostia, ipocrizia, viciile slugilor şi stăpânilor, jupânilor şi cucoanelor, precupeţilor şi pristavilor, brutarilor, băcanilor, cârciumarilor, chirigiilor, haimanalelor, un univers nu mai puţin oriental prin „gură-casc㔠şi „pierde-vară”, dar un univers cosmopolit al „pieţii, al liberului schimb, a micilor industrii şi a negoţului, al pastramei şi al mezelicului, al procopselii care anunţă familia lui jupân Dumitrache”.

A contribuit la menţinerea fiinţei limbii române, împotriva curentelor vremii, care urmăreau latinizarea ei: „Cânta, măi frate române, pe graiul şi limba ta / Şi lasă cele straine ei dea şi le cânta / Cântă să-nţelegi tu însuţi, şi câţi la tine ascult / Cinsteşte ca fieşcare neamul şi limba mai mult” /.

A cules şi a prelucrat elementul folcloric autohton, pe care a reuşit să-l valorifice într-o operă monumentală, menită sa intre, pe măsura ce este cercetată în profunzimea ei, în patrimoniul literaturii cât şi a muzicii universale, dovedind acea inspiraţie melodică şi ritmică a epocii!

„ Surse foto en.wikipedia.org , www.crestinortodox.ro

„

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo