Criteriul National

Pionieratul Scafandreriei Autonome Românești

Pionieratul Scafandreriei Autonome Românești
iunie 18
14:04 2016

                          Pionieratul Scafandreriei Autonome Românești

 

LITORAL ROMANESC

Încep acest articol prin a vă face cunoscut faptul că scafandreria este domeniul specializat în scufundarea unui om în apă și care are posibilitatea de a respira în mod normal chiar și sub apă, cu scopul de a executa diferite activități precum, cercetarea fundului mării sau a unor vapoare scufundate sau situri arheologice vechi de mii de ani, precum și alte diferite munci de cu caracter industrial. Scafandreria se împarte în două grupe: cea grea și cea autonomă.

Diferențele dintre cele două constau în faptul că scafandreria grea se caracterizează prin faptul că omul are un costum greoi cu bocanci din plumb pentru a-i asigura stabilitatea în imersie pe fundul mării, iar el se alimentează cu aer de la suprafața printr-un furtun. În timp ce la scafandreria autonomă scafandrul are posibilitatea de a se mișca prcum un pește, având labe înotătoare asemeni unei cozi de pește, respiră aer comprimat dintr-o butelie și nu depinde de cei de la suprafață, întrucât se poate deplasa liber oriunde dorește.

Ei bine, vă voi explica în acest articol ce va apărea și în numărul trei al revistei “Scubadiving in Romania” despre pionierul scafandreriei autonome românești deoarece scubadiving înseamnă scafandreria autonomă, iar cel care a pus bazele acesteia la noi în țara este Comandorul Constantin Scarlat, cel care a activat întreaga sa viață în Forțele Navale din acea vreme și care fiind contemporan cu Jack Ive Couteau a realizat și numeroase cercetări subacvatice, fiind cel care a realizat și prima harta subacvatică a fundului mării începând de la Capul Midia și până la Vama Veche, dar numai până la adâncimea de 40 de metri.

Totul începe la Mangalia într-o dimineață când la apelul de dimineață al divizion-ului 42 Maritim și-a făcut apariția Amiralul Martes. Constantin Scarlat era pe atunci căpitan locotenent de Marină. Vă dau aceste detalii pentru că le știu din două surse, de la fiul acestuia Dan Scarlat și de la bunul său camarad Gheorghe Oancea, cu care am și avut onoarea de a lucra la realizarea filmului documentar despre activitatea de cercetare subacvatică a căpitanului Scarlat. Ei bine, după cum spuneam se făcea apelul de dimineață, când Amiralul Martes ajunge în dreptului Căpitanului Scarlat care raportează că întrega flotă de Sud a României este scoasă din uz. Vă închipuiți ca ditamai amiralul a încremenit la auzul acestei vești catastrofale.

În acel moment amiralul și-a aruncat imediat privirea către navele ce erau trase la cheu, apoi respirând relativ ușurat răspunse:

AM: Cum este posibil? Ai înnebunit?… de ce raportezi așa ceva?..

CS: Vă raportez că așa și este tovarășe amiral. Azi dimineață împreună cu un grup format din alți trei înotători am reușit să minăm întreaga flotă, iar din acest punct de vedere vă cer permisiunea să purtăm o discuție detaliată.

image_15636

Bineînțeles că discuția a avut loc, Scarlat i-a descris amiralului întreaga sa ispravă și l-a convins pe acesta și întreaga conducere socialistă de atunci că este impetuos necesar să se înființeze o unitate de luptă subacvatică asemeni celor din Europa Occidentală, întrucât eficiența acesteia este mai mult decât remarcabilă. Așa s-au pus bazele unității militare 2145 de la Mangalia, care azi a devenit Divizionul de Scafandrii al Forțelor Navale Românești, un vârf de lance al NATO la Marea Neagră.

 

Timp de 45 de ani de activitate militară Constantin Scarlat a ajuns că la trecerea sa în rezervă să atingă gradul de comandor, echivalentul gradului de colonel din armată de uscat. În toți acești ani pe lângă nenumăratele sale misiuni de instrucție în pregătirea trupelor de elită ale marinei militare, a reușit să întreprindă și alte activități adiacente de cercetare a fundului mării pe axa nord – sud, moment în care a și scris 7 cărți despre scafandrii și munca lor sub apă, dar și de marile descoperiri arheologice ale anilor 60’ de la Constanța și Mangalia. Acesta găsind din întâmplare câteva amfore grecesti sau bizantine, pot spune că în acel moment i s-a trezit curiozitatea atât de mult încât s-a apucat să studieze pe cont propriu arheologia cu ajutorul specialiștilor din acea vreme. Astfel l-a cunoscur pe tânărul cercetător și arheolog Constantin Chera de la Muzeul Național de Arheologie și Istorie din Constanța unde a putut găsi înțelegerea și curiozitatea pentru cercetare subacvatică a viitorului său prieten și camarad.

Cred ca vă dați seama că cei doi au legat o prietenie durabilă și puternică deoarece au avut de învățat reciproc din meseria celuilalt. Scarlat învăța arheologie de la Chera, iar Chera scafandrerie de la Scarlat. Astfel cei doi au ajuns la concluzia că cetatea Tomis-ului se continua în mare, până la aproximativ 2 km. Astfel, cei doi au reușit să descopere o parte din cetatea Tomis-ului scufundat, ambarcațiuni antice amfore și nenumărate artefacte vechi de mai bine de 2000 de ani. Cum activitatea de cercetare subacvatică în acea vreme nu era ceva oficial ci doar accidental, căpitanul de atunci Constantin Scarlat a reușit să continue munca de cercetare subacvatică în cadrul restrâns, dat fiind faptul că acesta se afla sub jurământ militar.

20150123_1338073

Obținând permisiunea de a realiza o hartă submarină pentru identificarea tuturor zonelor cu posibil pericol pentru navigația navelor militare și comerciale ( după cel de-al Doilea Război Mondial rămăseseră multe mine marine încă neexplodate, și care din când în când ieșeau la suprafață mai și explodau). Astfel în cadrul acestei misiuni de deminare a întregului litoral românesc s-a reușit să se descopere și alte obiecte ce nu țineau de armată. În aceste circumstanțe trebuia să se raporteze și să se catalogheze tot ce se găsea sub apă. Așa că în aceste condiții s-a putut oficializa legătura cu specialiștii celor două muzee de arheologie de la Constanța și Mangalia. Constantin Scarlat a făcut nenumărate publicații și conferințe pe tematica arheologiei subacvatice devenind un pionier și al acestui domeniu. El a mai reușit să catalogheze și speciile existente de viețuitoare și alge din Marea Neagră, contribuind astfel la punerea bazei de plecare și în domeniul cercetării biologiei marine din România.

Dupa trecerea sa în neființă în toamna anului 2006, munca sa a rămas în mâinile fiului său Dan Scarlat, care a participat încă din copilărie la multe scufundări alături de tatăl său.

Astfel se face ca am reușit să fac un film despre tatăl său intitulat “Pe Urmele Căpitanului Scarlat” și care îl puteți găsi pe Youtube în cadrul emisiunilor de televiziune ale GigaTV.

În cele ce urmează am să vă redau o scurtă prezentare scrisă chiar de către Constntin Scarlat pentru o comunicare științifică ce a fost făcută public cu mulți ani în urmă:

Formele de relief și amenajările portuare ce se află astăzi în poziție submersă și reprezentarea lor pe o hartă se bazează pe determinările topografice submarine proprii din perioada 1968-1969, completate cu descoperiri ulterioare și înglobează atât arheologia subacvatică clasică cât și arheologia navală, atât de necesară aflării adevărurilor istorice ale unor evenimente din timpul războiului.

constantin-scarlat-aduce-din-mare-o-amfora    IMG_5246

 

Urmărind conturul reliefului submarin se remarcă în zona de sud a Cazinoului din Constanța, un golf înconjurat de golful peninsulei. Este o formațiune de relief natural, care datorită condițiilor de adăpost în caz de furturnă, oferea adăpost pentru staționarea navelor. Astfel aici s-a amenajat un bazin portuar ca în Antichitate. Fundul nisipos al bazinului este înconjurat de țărmul submers al peninsulei, care este abrupt și format din blocuri de calcar de forma prismatică  cu fețele și muchiile exterioare drepte având înălțimea de 1,5 m, lățimea cuprinsă între 1,3 si 1,8 m, iar lungimea de circa 3 metri. În acest loc adâncimea apei este de 9-10 metri. Datarea cheiurilor, după ceramica greacă, descoperita la fața locului se considera a fi din secolul IV i.e.n. Aici s-au găsit amfore de tip Thasos din sec IV i.e.n, dar și de tip Rhodos din sec III i.e.n, iar obiectele se găsesc astăzi la Muzeul Marinei Române în sectorul de arheologie submarină. De asemeni s-au găsit și obiecte ceramice cu origini geto-dacice . Tot în zona cheiurilor se poate spune cert că aceasta abundă cu elemente ceramice, grecești și bizantine. În zona interioară a portului se află ancore și lanțuri de ancoră dar și veliere mari cu 2 și 3 punți suprapuse. Chiar și prezența Farului Genovez, amplasat pe țărm lângă Statuia lui Eminescu de pe Faleza Cazinoului, poate reprezenta un detaliu în favoarea acestei ipoteze

Pentru a vă putea arăta cât mai clar descrierea Domnului Constantin Sacrlat vă voi arata chiar și câteva hărți realizate de domnia sa, în care se văd schițate toate descoperirile sale de la Cetatea Tomisului. În cercetările sale de la Mangalia, unde în Antichitate grecii dorieni au acostat și apoi au construit cetatea Callatis, vă voi arăta harta concepută de Constantin Scarlat, unde s-au făcut deasemenea nenumărate descoperiri arheologice subacvatice. Obiectele și artefactele antice se pot găsi azi în cadrul Muzeului de Arheologie Callatis.

constantin-scarlat-studiu-portul-mangalia    constantin-scarlat-portul-antic-mangalia-harta

Tot la Mangalia s-au descoperit 3 ambarcațiuni antice (două în port și una în exteriorul portului, care se mai vede și astăzi),  bombarde, ancore amiralitate cu două ghiare, precum și așezări de piatră cât și un drum pavat tot cu piatră. Iar toate acestea mai pot fi văzute încă, dacă știți unde să vă scufundați. Azi se lucrează intens la realizarea unui patrimoniu arheologic subacvatic în vederea punerii acestuia în evidență pentru dezvoltarea turismului subacvatic din România și Bulgaria.

Continuatorul muncii de cercetare subacvatică atăt în plan geo-eco-marin cât și din punct de vedere al patrimoniului subacvatic al Mării Negre este domnul Glicherie Caraivan, director al Institutului de cercetare geoecomarină de la Constanța. Acesta a reușit să acceseze fonduri europene pentru acest scop deosebit, pentru a continua munca începută de Constantin Scarlat.

Proiectul HERAS a reușit să unească cercetători de specialitate de la mai multe muzee și centre similare din România, Bulgaria și Turcia.

 

 

Dar despre toate acestea  vă vom relata într-un episod viitor.

comandorul-constantin-scarlat

Sursa foto : Arhivă Dan Scarlat 

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului reporter și redactor Daniel Hintergraber, arheolog subacvatic atestat în cadrul Proiectului HERAS 2015 !

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro