Criteriul National

Prajiturile de casa nu se demodeaza niciodata

Prajiturile de casa nu se demodeaza niciodata
noiembrie 17
18:33 2017

Gustul inconfundabil al prajiturilor de casa nu se demodeaza niciodata. Preparatele bunicii sunt, insa, din ce in ce mai rar gatite, si asta din cauza ritmului alert de zi cu zi. In ajutorul celor cu dor de vremuri vechi si de reintregirea pozei de familie le vin in ajutor maestrii in prajituri de casa de la Zaharia Prajituri Bucuresti, care mestesugesc dupa retete vechi cele mai iubite prajituri care ne-au facut copilaria mai frumoasa.

Pe lista celor mai populare prajituri de casa sta fruntas strudelul cu mere, pregatit la repezeala atunci cand nepotii sau vecinii apareau la usa bunicilor si acestia nu erau pregatiti de oaspeti. Marul ras, suculent si parfumat, era pudrat cu scortisoara din plin, in timp ce aluatul framantat cu multa dragoste il invelea intr-o mantie deosebit de frageda si gustoasa, framantata cu ajutorul unui mixer special sau cu propriile maini. Ei bine, daca va este dor de gustul strudelelor bunicii, pregatiti-va ceaiul cu arome de iarna si savurati-l in tihna, alaturi de o felie aburinda de strudel cu mere, in timp ce rememorati momentele fericite din anii copilariei.

Clatitele sunt nelipsite atunci cand un prieten va suna sa va spuna ca este in apropierea casei dumneavoastra. Sunt usor de pregatit, gustoase si versatile. Cele mai populare sunt, bineinteles, clatitele umplute cu crema de ciocolata, insa nici cele cu umplutura clasica de gem sau magiun nu sunt mai prejos. Orice gusturi ati avea, va puteti desfata in savoarea clatitelor dumneavoastra preferate alaturi de cei dragi sau, de ce nu, intr-o dupa-amiaza de weekend, cand ploaia va opreste sa mai iesiti din casa.

Blat pufos la prajituri facute in casa

Ce sa mai vorbim despre cozonacii de casa, crescuti, frageti si aromati, care fac deliciul meselor in familie si sarbatorilor importante. Cozonacii de casa castiga teren in fata celor din comert, gustul fiind total distinct, iar textura si calitatea ingredientelor net superioare. O masa in familie nu este completa pana ce la final nu apare cozonacul aburind, care se scoate direct din tava si se taie dezordonat, fiind atat de proaspat incat nici cea mai precisa lama a cutitului nu ii poate defini forma.

De departe, insa, prajitura copilariei, cea pe care o savuram in tihna la cofetarie, este amandina. Eleganta ornamentelor simpliste si gustul care pastreaza savoarea anilor propulseaza aceasta prajitura pe lista celor mai populare deserturi de casa. Amandinele completeaza mesele in familie, evenimentele speciale, indeosebi sarbatorile, imbracand orice masa in eleganta si bun gust. Proportiile mici si gustul extrem de dulce fac casa buna impreuna, oferind o prajitura ce se adapteaza la orice eveniment si in orice context.

Inca populare in sfera prajiturilor de casa se dovedesc a fi fursecurile, tinand cont de varietatea de arome pe care le pot imbraca, dar si de textura si aspect. Fursecurile sunt micile gustari care completeaza pauzele de cafea, acele prajiturele care faceau deliciul vecinelor ce veneau in vizita la bunicile noastre pentru a pune la zi ultimele noutati si, totodata, acele bucurii ale copilariei. Nu doar ca sunt usor de preparat, insa sunt si extrem de versatile si se pastreaza excelent pentru mai mult timp.

Prajiturile de casa inca se bucura de popularitate si sunt la mare cautare in randul celor care duc dorul vremurilor din copilarie. Versatile si impunatoare prin gust si intensitate, cele mai populare prajituri de casa nu trebuie sa lipseasca de pe nicio masa, atunci cand se sarbatoresc ocazii speciale. Sunt elementele care completeaza mesele in familie si trezesc amintiri care ne aduc zambetul pe buze. Inconjurati-va de oameni frumosi, momente fericite si prajituri bune si gasiti bucuriile in lucruri mici.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu