Criteriul National

Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva

Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva
octombrie 14
11:08 2016

Biserica Ortodoxă prăznuieşte anual, la data de 14 octombrie, pe Cuvioasa Maica Parascheva.

parascheva

Viaţa şi lungul drum al peregrinării cinstitelor moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva

Cuvioasa Parascheva a trait in prima jumatate a veacului al XI-lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados, in Turcia), într-o familie înstărită, de oameni cu frică de Dumnezeu. Numele Parascheva este o creaţie a onomasticii crestine. Sfânta Parascheva este cinstită şi venerată pe tot cuprinsul Bisericii Ortodoxe, în special în Romania, Serbia, Grecia şi Bulgaria. În popor, Sfânta Parascheva mai este cunoscută Şi ca Sfânta Vineri.

Din puţinele informaţii privitoare la viata sfintei, am aflat, într-o veche cazanie (carte de cuvînt de învăţătură ortodox, predică) faptul ă într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: „Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.

A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiţiei se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niste creştini să-l îngroape dupa rânduiala creştinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de sfinţi îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse in vis ” şi care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.

Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt şi l-au aşezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaşte.

In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind aşezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.
În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupaţia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaşte sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.După lupta de la Nicopole din anul 1396, moaştele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia, în anul 1398.

In 1521, sultanul Suleyman Magnificul cucereşte Belgradul. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind aşezate în palatul sultanului. Au fost răscumparate de la turci de Patriarhia Ecumenică. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici în moschee, moaştele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

moaste-sf-parascheva-3

Domnitorul Vasile Lupu , după ce a ctitorit la Iaşi biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” şi- a amintit de Ioan Asan, care la vremea sa a str[mutat moa;tele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Târnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava. Astfel, plin de râvnă a facut toate demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie aduse la Iaşi.

De altfel el este cel care va plăti toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, şi astfel, patriarhul Partenie I cu membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă moaştele Cuvioasei.

Astfel că, Ocrotitoarea Moldovei -Cuvioasa Parascheva a fost adusă spre cinstire de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi aşezată pe 14 octombrie 1641, in Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitana din Iasi.

Tradiţii populare

La sat se întâmpla ca Sfânta Parascheva să fie asimilată cu Sfânta Vineri, paraschevi insemnand în limba greacă, vineri (ziua în care s-a născut Cuvioasa ). Sfânta Parascheva se bucură de o cinstire deosebita mai ales în Moldova, întrucât moaştele ei se găsesc, de 350 de ani, la Iaşi.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ea este cunoscuta în popor si ca o mare postitoare, ceea ce a făcut să fie supranumita Sfânta Vineri. Este, de asemenea, cunoscută prin viaţa ei simplă, prin care se apropie de viaţa multor oameni simpli, care au astfel mai multă îndrăzneală în rugăciunea catre ea. În comunităţile creştine româneşti, mai ales în cele din Moldova, sfânta a dobândit un frumos renume de grabnic-ajutătoare şi mult-folositoare, mulţi oameni aflaţi în necazuri şi suferinte cercetând-o şi primind ajutor. Acest ajutor tainic este o revărsare de har de cele multe ori, pe care chiar preoţii slujitori sau cei care care o străjuiesc se sfiesc să vorbească, din smerenie.

Anual, pe 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi vin şi se strâng mulţi pelerini, în număr de zeci de mii, ca să se închine la sfintele sale moaste, care se păstrează în Catedrala Mitropolitană.

În numele întregii redacţii a ziarului Criteriul Naţional, vă urăm dumneavoastră cât şi tuturor sărbătoritelor să aveţi parte de Sănătate, de Fericire şi de folos sufletesc. La Mulţi Ani!

Sursa foto Spynews.RO , Romanian Monasteries

 

Sinteza realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo