Criteriul National

Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva

Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva
octombrie 14
11:08 2016

Biserica Ortodoxă prăznuieşte anual, la data de 14 octombrie, pe Cuvioasa Maica Parascheva.

parascheva

Viaţa şi lungul drum al peregrinării cinstitelor moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva

Cuvioasa Parascheva a trait in prima jumatate a veacului al XI-lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados, in Turcia), într-o familie înstărită, de oameni cu frică de Dumnezeu. Numele Parascheva este o creaţie a onomasticii crestine. Sfânta Parascheva este cinstită şi venerată pe tot cuprinsul Bisericii Ortodoxe, în special în Romania, Serbia, Grecia şi Bulgaria. În popor, Sfânta Parascheva mai este cunoscută Şi ca Sfânta Vineri.

Din puţinele informaţii privitoare la viata sfintei, am aflat, într-o veche cazanie (carte de cuvînt de învăţătură ortodox, predică) faptul ă într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă în locurile părinteşti. Sfantul Varlaam scrie in Cazania sa: „Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.

A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiţiei se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niste creştini să-l îngroape dupa rânduiala creştinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă şezând pe un scaun luminat şi înconjurată de sfinţi îngeri, iar unul dintre aceştia îl mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse in vis ” şi care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei şi să-l aşeze undeva la loc de cinste.

Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt şi l-au aşezat in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaşte.

In anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind aşezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.
În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupaţia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaşte sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani.După lupta de la Nicopole din anul 1396, moaştele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia, în anul 1398.

In 1521, sultanul Suleyman Magnificul cucereşte Belgradul. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind aşezate în palatul sultanului. Au fost răscumparate de la turci de Patriarhia Ecumenică. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aşezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici în moschee, moaştele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) şi Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).

moaste-sf-parascheva-3

Domnitorul Vasile Lupu , după ce a ctitorit la Iaşi biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” şi- a amintit de Ioan Asan, care la vremea sa a str[mutat moa;tele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Târnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava. Astfel, plin de râvnă a facut toate demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva să fie aduse la Iaşi.

De altfel el este cel care va plăti toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, şi astfel, patriarhul Partenie I cu membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă moaştele Cuvioasei.

Astfel că, Ocrotitoarea Moldovei -Cuvioasa Parascheva a fost adusă spre cinstire de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi aşezată pe 14 octombrie 1641, in Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitana din Iasi.

Tradiţii populare

La sat se întâmpla ca Sfânta Parascheva să fie asimilată cu Sfânta Vineri, paraschevi insemnand în limba greacă, vineri (ziua în care s-a născut Cuvioasa ). Sfânta Parascheva se bucură de o cinstire deosebita mai ales în Moldova, întrucât moaştele ei se găsesc, de 350 de ani, la Iaşi.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ea este cunoscuta în popor si ca o mare postitoare, ceea ce a făcut să fie supranumita Sfânta Vineri. Este, de asemenea, cunoscută prin viaţa ei simplă, prin care se apropie de viaţa multor oameni simpli, care au astfel mai multă îndrăzneală în rugăciunea catre ea. În comunităţile creştine româneşti, mai ales în cele din Moldova, sfânta a dobândit un frumos renume de grabnic-ajutătoare şi mult-folositoare, mulţi oameni aflaţi în necazuri şi suferinte cercetând-o şi primind ajutor. Acest ajutor tainic este o revărsare de har de cele multe ori, pe care chiar preoţii slujitori sau cei care care o străjuiesc se sfiesc să vorbească, din smerenie.

Anual, pe 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi vin şi se strâng mulţi pelerini, în număr de zeci de mii, ca să se închine la sfintele sale moaste, care se păstrează în Catedrala Mitropolitană.

În numele întregii redacţii a ziarului Criteriul Naţional, vă urăm dumneavoastră cât şi tuturor sărbătoritelor să aveţi parte de Sănătate, de Fericire şi de folos sufletesc. La Mulţi Ani!

Sursa foto Spynews.RO , Romanian Monasteries

 

Sinteza realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro