Criteriul National

Prioritățile noului Ministru al Culturii

Prioritățile noului Ministru al Culturii
mai 14
18:59 2016

Doamna ministră a Culturii Corina Şuteu a ținut să precizeze joi, într-o conferinţă de presă de la Casa Ion Mincu-sediul OAR, despre priorităţile mandatului său: Programul Naţional de Restaurare,Patrimoniul Cultural Naţional, dosarul Roşia Montană, Lista Indicativă UNESCO,problema cetăţilor dacice şi Codul Patrimoniului.

flickr.com-Corina-Suteu-218x150.jpg.pagespeed.ce.wH1IYpJ_dt

Printre priorităţile ministrului Culturii, Corina Şuteu prezentate se numără măsuri legislative în vederea ameliorării legislaţiei privind protejarea monumentelor istorice, noul cadru normativ privind Programul Naţional de Restaurare, relansarea iniţiativelor pentru Roşia Montană, noile amendamente la OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, măsurile pentru iniţierea procesului de revizuire a Listei îndicative a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO şi stadiul de redactare a Codului Patrimoniului Cultural Naţional.

Corina Şuteu a fost însoţită în conferinţă de presă de la sediul OAR de Mihai Ghyka – responsabilul de patrimoniu care a vorbit despre unul dintre dosarele principale din domeniul partimoniului, cel al Codului Patrimoniului.

Totodată au luat cuvântul Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului care a vorbit despre programul naţional de restaurare, dar şi despre Roşia Montană şi lista UNESCO, iar alături de aceştia s-au mai aflat Edmond Niculuşcă, consilier al Ministrului Culturii care a punctat proiectele prioritare ale ministerului de resort pentru a salva o parte a patrimoniului.Au luat cuvântul şi consilierii pe probleme de patrimoniu Adrian Bălteanu şi Florian Matei Popescu care au vorbit despre arheologie şi legislaţie.

Corina Suteu a luat în discuţie stadiul şantierelor patrimoniului cultural naţional: „Astăzi dedicăm conferinţă unei teme de interes naţional, Patrimoniul Cultural Naţional. Intenţionăm să vă oferim o serie de inforrmaţii în legătură cu dosarele care se află în curs. Perspectiva din acest moment al mandatului, eu cred că ar trebui să fie clar pentru toată lumea că efectele de anunţ în legătură cu anumite procese nu sunt întotdeauna suficiente pentru că aceste procese să se deruleze. Întâlnirea se referă la stadiul în care se află anumite şantiere legate de patrimoniul cultural naţional, cât de mult am înaintat sau nu în demersul de a construi, iniţia, ameliora aceste instrumente de natură legislativă, care sunt impasurile şi care sunt deschiderile. Aş vrea să clarificăm. De fiecare dată, există tendinţa ca Ministerul Culturii să aibă o atitudine defensivă. De ce? Pentru că de multe ori există o necesitate de a comunica despre lucruri a căror punere în practică necesită timp. Informaţia, ştirea se bazează pe elementul spectaculos, iar munca nu se produce imediat şi nu spectaculos. Trebuie să aştepţi ca aceste lucruri să se poată întâmplă. Din toate domeniile ministerului Culturii, domeniul patrimoniului e primul care are nevoie de timp.”, a precizat Corina Şuteu în debutul conferinţei susţinute.

Ministrul Culturii a insistat pe ideea că mandatul sau va fi unul „reparatoriu”, insistând pe ideea că procesul reparaţiei este mai dificil decât cel al construcţiei: „Doi, în foarte multe aspecte legislative şi administrative ale Ministerului Culturii, ne aflăm într-o situaţie de a repara, a reevalua, a relansa anumite iniţiative. E important de ştiut că nu întotdeauna instrumentele la dispoziţie, fondurile necesare, situaţia mapării, situaţia urbanistică din unele zone ale ţării este întotdeauna cea mai fericită. Ne aflăm ca minister în calitate de patron al acestor instrumente, de a repara, nu de a putea lansa. A repara nu e un proces rapid şi facil. E că atunci când restaurezi o icoană, câteodată e mult mai laborios să o restaurezi decât să o pictezi. Cam asta e exact situaţia cu patrimoniul naţional, o relansare minuţioasă, care trebuie făcută cu bună credinţă. Chiar dacă avem impresia că Ministerul se explică, el nu se explică, ci explică. Rolul presei e de a informa şi a iniţia publicul cititor într-o problematica care nu e întotdeauna spectaculoasă, are un aspect administrativ mai plicticos.”

Ştefan Bâlici în calitate de director al Institutului Naţional al Patrimoniului a prezentat o mulțime de amănunte și detalii despre Programul Naţional de Restaurare. Acest program prin care statul prin Minister alocă bani de la buget pentru restaurarea monumentelor istorice a fost explicat: „Avem 50 de milioane de lei alocaţi de la fondurile de stat pentru Programul Naţional de Restaurare, însemnând dublu faţă de anul trecut.”, a spus acesta.

Au fost explicate și neajunsul Programului Naţional de Restaurare întrucât fondurile trebuie cheltuite pe parcursul anului în care sunt alocate, ceea ce duce la stagnarea şantierelor restaurărilor. În privinţa fluctuării finanțărilor acordate restaurării (din cauza alocărilor bugetare mici), firmele care execută lucrări primesc foarte puţini bani în fiecare an, în raport cu fondurile necesare, fapt care duce la lungirea perioadelor de restaurare. 18.000 de monumente de arhitectură sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice.

La începutul anului prin Programul Naţional de Restaurare (PNR) existau 164 de monumente, după o analiză putându-se alocă bani doar pentru 43 de şantiere, o discrepanţa uriaşă. O soluţie ar fi ca Programul să se transforme, printr-o hotărâre de guvern, într-unul cu finanţare multianuală, ajungându-se şi la o economie de fonduri, a explicat Bâlici. „Programul Operaţional Regional sau de Dezvoltare Durabilă au alocări axate finanţării monumentelor istorice. Ne interesează şi a interveni acolo unde există valoarea extraordinară a unor monumente.”, a mai punctat Ştefan Bâlici, directorul INP. Corina Şuteu a atenţionat asupra procesului degradării:„ Ne aflăm cu foarte multe dintre siturile de patrimoniu într-o situaţie în care aceste situri sunt în şantier constant şi sunt nefinalizate, altele se degradează, iar procesul degradării nu e recompensat de un proces al restaurării. Acest dezechilibru se adânceşte în loc să se rezolve.” În acest sens, INP a elaborat un regulament pentru PNR care va fi propus spre dezbatere publică săptămâna viitoare şi va fi supus avizării Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice la următoarea şedinţa, spre sfârşitul lunii mai. Trebuie susţinută transformarea PNR într-un program cu finanţare multi-anuală.

Până la finalul mandatului, în luna noiembrie 2016, Ministerul Culturii va finaliza Tezele Codului Patrimoniului Cultural Naţional care vor fi adoptate de Guvern. Un alt punct pe lista subiectelor conferinţei de joi susţinută de reprezentanţii Ministerului Culturii a fost Roşia Montană, unul dintre obiectivele Ministerului de anul acesta, fiind vorba de „relansarea unor dosar importante de includere pe lista UNESCO. Acesta este un proces lung care trebuie început şi continuat într-un mod riguros şi elaborat.”, potrivit Corinei Şuteu. „Încă o dată aceste dosare trebuie să corespundă cu valorile şi principiile UNESCO. De aceea procesul este atât de lung, există o exigenţă a valorii universale care trebuie respectată. Ne-am reangajat într-o anumită capacitate de expertiză aptă să determine şi să construiască dosare într-o formă în care UNESCO considera că este echivalentă exigenţelor pe care UNESCO le patronează.”, a menţionat Ministrul Culturii. Aceasta a mai punctat că va propune relansarea grupului Task Force pentru stabilirea unor măsuri concrete de dezvoltare durabilă şi realizarea unui proiect-pilot de reconversie a zonei Roşia Montană care să ducă şi la combaterea sărăciei, conform cu Planul Naţional Anti-Sărăcie adoptat de Guvernul României la începutul acestui an. Se doreşte construcţia de instrumente ajutătoare în domeniul patrimoniului, potrivit Corinei Şuteu: „Nu numai că Roşia Montană va continua constituirea dosarului pentru lista UNESCO şi vom reiniţia acest proces consultativ la care va participa MDRAP, Ministerul Afacerilor Europene şi Ministerul Mediului. E vorba despre un Task Force care să coreleze dezvoltarea economică, dezvoltarea durabilă cu aspectul ei cultural, aspectul economic cu cel cultural al zonei arhetipale pentru o întreagă mişcare civică care a existat anii trecuţi în România. Roşia Montană e pe lista priorităţilor acestui mandat, un dosar iniţiat de Vlad Alexandrescu.” În plus, Ştefan Bâlici, directorul INP a exprimat: „Discutăm şi despre dosarele pe care România încearcă deja să le includă în lista patrimoniului mondial fără succes: ansamblul de la Târgu Jiu al lui Brâncuşi şi centrul istoric al Sibiului. Ambele dosare au fost înaintate către UNESCO şi au primit referate negative de la forurile care consiliază UNESCO şi au fost retrase. Ambele dosare trebue reluate, regândite pentru a putea fi din nou înaintate cu succes.” Lista Indicativă UNESCO s-a aflat printre subiectele discutate de Ministerul Culturii în conferinţa de presă. În lista patrimoniul mondial există Roşia Montană, introdusă în lista indicativă a României în februarie, dar şi dosarele în stadii diferite dosarele ansamblului de la Târgu Jiu al lui Constantin Brâncuşi, centrul istoric al Sibiului şi Limesul Roman. Institutul Naţional al Patrimoniului – INP lucrează la revizuirea şi actualizarea acestei liste. Pentru acest demers se finalizează redactarea unei noi proceduri care urmează să fie anunţată public în cursul săptămânii viitoare, procedura în care Ministerul Culturii doreşte să cuprindă implicarea publicului larg şi a specialiştilor. Ştefan Bâlici, directorul INP a exprimat în acest sens: „Discutăm şi despre dosarele pe care România încearcă deja să le includă în lista patrimoniului mondial fără succes: ansamblul de la Târgu Jiu al lui Brâncuşi şi centrul istoric al Sibiului. Ambele dosare au fost înaintate către UNESCO şi au primit referate negative de la forurile care consiliază UNESCO şi au fost retrase. Ambele dosare trebuir reluate, regândite pentru a putea fi din nou înaintate cu succes.” Şuteu a insitat că: „Aceste dosare trebuie să corespundă cu valorile şi principiile UNESCO. De aceea procesul este atât de lung, există o exigenţă a valorii universale care trebuie respectată. Ne-am reangajat într-o anumită capacitate de expertiză, aptă să determine şi să construiască dosare într-o formă în care UNESCO consideră că este echivalentă exigenţelor pe care UNESCO le patronează.” Un caz special pe lista priorităţilor Ministerului Culturii îl constituie o serie de proiecte: Hanul Solacolu, Casa Nanu Muscel, Moara lui Assan şi Casa Miclescu, clădiri pe care Ministerul de resort doreşte să le salveze din ruină şi pierdere printr-un program de consolidare şi restaurare. Edmond Niculuşcă, unul dintre consilierii Ministrului Culturii a exprimat în acest sens: „Hanul Solacolu este punct intens care ar putea duce la regenerarea zonei Calea Moşilor. (…) În acest moment proprietarii au depus la Ministerul Culturii o schiţa de proiect. Căutăm soluţii tehnice şi juridice prin care să stabilim un parteneriat noi MC cu proprietarul privat.” Ministerul Culturii consideră că proiectul Hanului Solacolu ar putea fi unul pilot pentru ceea ce înseamnă implicarea Ministerului în salvarea Patrimoniului Construit. Corina Şuteu a exprimat că îşi doreşte că Ministerul să construiască forme de colaborare prin care MC să găsească soluţii care să ţină cont de toate aspectele sistemice ale problemelor patrimoniului, „de moştenirea nu foarte fericită pe care am avut-o, şi să creeze şi forme de colaborare originale, de laborator care ulterior să devină cazuri de bună practică.”

Referitor la problema cetăţilor dacice, reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat: „Am luat decizia să iniţiem procesul după modelul cetăţii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Decizia noastră a fost de a încerca să trecem administraţia celorlalte situri din judeţul Hunedoara la Consiliul Judeţean. Soluţia este descentralizarea care implică şi responsabilizarea structurilor locale pentru protejarea patrimoniului naţional şi a patrimoniului mondial UNESCO. Am luat deja legătură cu Consiliul Judeţean, ei trebuie să facă această cerire către autorităţile centrale. Sperăm să ducem lucrurile într-o faza în care să nu existe o întoarcere la situaţia iniţială. (…) Acest tip de abordare face parte din coaborarea cu autorităţile locale şi din încurajarea de a partaja şi a face schimb de expertiză între autoritatea locală şi cea centrală.”

Nu în ultimul rând, Corina Şuteu a vorbit despre Codul Patrimoniului: „Este un proiect pe care îl asumăm până la sfârşitul mandatului, nu e garantat a fi scos la sfârşitul mandatului. Vom scoate o serie de teze. Deja au fost definite o serie de principii. Vom continuă aceste consultări. Codul Patrimoniului este un tip de demers în care trebuie să avem mare grijă când deschidem şi considerăm finalizat fiecare aspect. Acest şantier este unul complex. De ce este nevoie de atât de mult timp? Specialiştii trebuie să se pună de acord, e vorba despre un timp de dezbatere, elaborare, gândire, discuţii extrem de important pentru că numai aşa putem ajunge la un cadru care să fie reprezentativ pentru toate domeniile în care codul patrimoniului va fi operaţional. Nu putem să mergem mai repede decât muzică.”

Sursa foto : http:// google.com

Sursa declarații : http://mediafax.ro

Redacția ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo