Criteriul National

Profilul consumatorului român de jocuri de noroc

Profilul consumatorului român de jocuri de noroc
septembrie 13
08:34 2019

În ultimul deceniu foarte multe persoane publice din România au fost surprinse în timp ce practicau diverse forme de jocuri de noroc. Fenomenul a căpătat o popularitate neașteptată în ultimul deceniu, iar experții spun că factorul declanșator a fost criza. În marile orașe, casele de pariuri sunt omniprezente, iar în mediul rural, nu prea mai găsim aproape nici o localitate fără cel puțin o agenție de pariuri.

Jocurile de noroc nu sunt făcute pentru caritate, ci pentru a câștiga bani. Casa câștigă, aproape întotdeauna, însă foarte mulți români preferă să se distreze astfel, simțind adrenalina care le curge prin vene în timp ce aceștia speră să dea lovitura și să pună mâna pe câștigul cel mare, fie că este vorba de biletul bombă la pariuri sportive, de marele jackpot la păcănele sau de mult-râvnitul câștig de categoria I la Loto 6/49: http://www.loto.ro/jocuri/649_si_noroc/rezultate_extragere.html.

15% dintre români au practicat un joc de noroc în ultimul an, este vorba despre 2.4 milioane de persoane, conform unu studiu realizat de GfK. Bucureștenii sunt lider la acest capitol, cu un procent de 24%, în timp ce locuitorii din Banat, Crișana și Maramureș se află la polul opus, cu o participare de numai 12%.

În principal, cei care pariază des sunt tineri bărbați necăsătoriți, în special din urban, cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani, care au un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2.500 lei și o educație medie. Din sondaj reiese că gustul persoanelor pentru jocuri de noroc scade în mod direct proporțional cu avansarea în vârstă.

Motivele pentru care oamenii pariază variază de la caz la caz, însă principalele motive sunt:

  • pentru a câștiga bani – deoarece nu văd o altă soluție de a-și îmbunătăți viața și speră să dea norocul peste ei, dar și pentru că vor să-și recupereze pierderile;
  • pentru a se distra – în lipsă de alte hobby-uri și activități recreative care să-i stimuleze din punct de vedere mental și emoțional;
  • pentru că se simt bine – folosind jocurile de noroc pe post de refugiu, pentru a uita de problemele cotidiene.

Interesant este că rezultatele acestui sondaj confirmă un alt studiu care susținea faptul că numărul jucătorilor patologici este mic în comparație cu media europeană. Românii nu au probleme la muncă din cauza jocurilor de noroc, și nu-și petrec prea mult timp, dar nici nu-și cheltuie mai mulți bani decât planificaseră inițial; există cazuri izolate, însă astfel de situații nu reprezintă o regulă pentru consumatori.

Românii rămân în continuare fideli loteriei: Loto este cel mai practicat joc de noroc la noi în țară, fiind urmat de pariuri sportive și de jocurile de cazinou. Avem aproximativ 30.000 de unități în care se pot practica diverse forme de jocuri de noroc și zeci de cazinouri online licențiate la ONJN: https://pariurix.com/casino. Oferta este proporțională cu cererea, iar în momentul de față avem o medie de 1 aparat de tip slot machine (păcănele) la fiecare 600 de locuitori.

Una dintre problemele cu care se confruntă însă țara noastră este numărul mare de minori care practică jocuri de noroc. Nu sunt luate prea multe măsuri pentru prevenirea jocului în rândul tinerilor care nu au împlinit încă vârsta de 18 ani. În ceea ce privește mediul virtual, statul i-a obligat pe operatorii de pariuri online să verifice toate conturile nou-create în primele 30 de zile de la deschidere, iar dacă jucătorul nu se supune procedurii, contul urmează să fie închis, iar banii rămași să fie virați către bugetul de stat. Cu toate acestea, în ceea ce privește sălile de jocuri, situația poate scăpa rapid de sub control. Nu de puține ori se întâmpla ca minorii să roage un adult dintr-o agenție de pariuri sportive să le plaseze un bilet.

Problema este că dependența de jocuri de noroc se instalează mai rapid în rândul tinerilor. Criza adolescenței se leagă deseori de vicii, iar jocurile de noroc au o candidatură puternică din acest punct de vedere. Cei care sunt acaparați de acest fenomen tind să aibă rezultate din ce în ce mai proaste la învățătură și încep să-și mintă familia și prietenii, pentru a obține bani și pentru a-și ascunde acest viciu. Din acest motiv este foarte important ca părinții să-și monitorizezi cu atenție copii, pentru a nu se ajunge la probleme grave. Această dependentă poate fi tratată cu ajutorul psihologului, însă suportul familial este esențial. Cu cât terapia este începută mai devreme, cu atât șansele de soluționare cresc.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Criteriul.ro

Criteriul.ro

Ziar national de informatii si opinii.

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei